An de an, Marian Salzman prezintă trendurile care vor marca următoarele 12 luni, așa că, în rândurile următoare, veți putea citi cum vede trendspotter-ul Marian Salzman anul ce stă să vină. Poate o să ne ajute să ne strecurăm mai lesne printre valuri pandemice, schimbări globale și incertitudinea ce pare să se eternizeze.

Sălbaticii ani ’20, în varianta post-COVID

Lumea întreagă se pregătește să iasă din blocajele și restricțiile impuse de pandemie. Noi tehnologii devin mainstream (de exemplu, Zoom, realitate augmentată/virtuală, AI, ingineria genetică, criptomonedele) și generează profituri uriașe, dar și obiceiuri noi, chiar și apariția a noi subculturi. Economiile țărilor lovite de pandemia COVID-19 încep să își revină, ceea ce ar putea genera un nou tip de „ani sălbatici”, așa cum era denumită, perioada anilor 1920, când distracția era cuvântul la ordinea zilei. Dar marea populație a lumii este acum mai matură decât generația anilor ’20, iar oamenii trăiesc mai mult ca acum 100 de ani. Îmbinate, aceste lucruri fac ca dansurile până în zori, petrecerile nesfârșite și iubirile la întâmplare să se domolească, prioritare devenind îngrijirea medicală și administrarea mai atentă a resurselor. În anii 1920, divertismentul, cumpărăturile și socializarea implicau fără dar și poate ieșirea din casă. În 2020, avem mai multe moduri de a petrece timpul în interiorul locuinței: muzică, filme și emisiuni TV, jocuri, socializare online, livrarea la domiciliu a mai tot ceea ce este disponibil și în magazinele fizice.

Sănătatea mintală ne preocupă serios

Pe măsură ce lumea devine mai atentă cu privire la sănătatea psihică, se vor adopta pe scară largă programele, instrumentele și tehnologiile care evaluează problemele de sănătate emoțională sau mintală, dar și promovează o stare de bine. Telefoanele inteligente prezente acum pretutindeni oferă deja o gamă largă de aplicații autonome, dar și aplicații care folosesc dispozitive portabile de tip neurofeedback, cum ar fi Mendi și Muse. Companiile cu adevărat inteligente vor înțelege rapid beneficiile îngrijirii sănătății mintale a angajaților lor.

Ce se întâmplă cu orașele?

În părțile mai bogate ale lumii, unii cetățeni pot simți că s-au cam săturat de trepidațiile vieții de orășean și decid să se mute dincolo de zidurile cetăților. Orașele, însă, știu că au destule resurse și nu se lasă pradă acestei tendințe. Orașele se adaptează rapid și se reorientează către lucruri importante pentru locuitorii săi: mai multe spații verzi mai puțin trafic auto și mai puțină poluare, locuințe mai accesibile ca preț și mai multe opțiuni de micro-mobilitate. Aglomerările urbane cu adevărat ambițioase plănuiesc să implementeze avantajele „orașului aflat la 15 minute distanță”, o regulă care spune că orice rezident al unei urbe găsește tot ce are nevoie în cel mult un sfert de oră de mers pe jos sau cu bicicleta. Acest avantaj, totuși, favorizează posibilitatea ca orașele să se fragmenteze în enclave, în zone locuite doar de diferite clase sociale sau rezidențiale întemeiate doar pe baza anumitor culturi, iar astfel acestea nu se mai întâlnesc. 

Creșterea hiperlocalismului

De mult vreme se spune că „local este noul global” și, în acest context, apare creșterea importanței hiperlocațiilor. De-a lungul pandemiei COVID-19 care a afectat planeta, sute de milioane de oameni au fost nevoiți să se izoleze, să-și limiteze drastic călătoriile, să se pună, în acest mod, la adăpost. Evident, mai devreme sau mai târziu, omenirea va găsi o modalitate de a se întoarce la normalitate. Oamenii vor reîncepe să călătorească, însă creșterea costurilor la combustibil, preocupările legate de schimbările climatice și efectele pandemiei vor face ca viața hiperlocală să devină mai atrăgătoare ca niciodată.

Valori virtuale

În cadrul unei licitații digitale organizate de casa Christie’s, NFT-ul unei imagini s-a vândut cu 69.346.250 de dolari. Piesa se numea „Everydays: The First 5000 Days”, iar, în fapt, cumpărătorul a achiziționat un certificat de autenticitate  al unei creații digitale, nu și lucrarea autentificată de acesta. NFT-ul a fost achitat în criptomonedă, toată operațiunea făcându-se virtual. Pare ireal? Pe măsură ce lumea de abia așteaptă să iasă din pandemie, cererea de bunuri fizice se confruntă cu grave și complexe probleme ale lanțului de aprovizionare. Totuși, orientarea cu precădere către universal virtual are încă un drum lung de parcurs. 

Dacă citim atent previziunile lui Marian Salzman, o singură concluzie se poate trage: 2022 va veni cu schimbări sensibile, dar inevitabile, un trend început în 2020 și care nu se va atenua deloc repede.