Capacitatea de paturi la terapie intensivă pe care o poate oferi sistemul medical din România bolnavilor de coronavirus este foarte aproape de a fi epuizată, declară un reputat medic primar ATI la Spitalul Floreasca.
Dr. Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca, este de părere că, în ritmul actual, ”cel mai probabil după jumătatea lunii octombrie vom asista la o umplere a capacității de Terapie Intensivă dedicată celor care au coronavirus”.
”Cele 1.050 (de paturi ATI – n.r.), din perspectiva mea, se vor ocupa foarte curând. La peste 2.000, 2.500 de cazuri în fiecare zi, cel mai probabil după jumătatea lunii octombrie vom asista la o umplere a capacității de Terapie Intensivă dedicată celor care au coronavirus.
”Nu există o admisie aleatorie a pacienților”
Legat de această afirmație, că pacienții rămân atunci când nu trebuie sau, mă rog, nejustificat de mult în Terapie Intensivă, trebuie să vă spun că există o legislație națională adoptată chiar de Ministerul Sănătății și este în concordanță cu legislația europeană, care stabilește foarte clar criteriile de admisie ale unui pacient în Terapie Intensivă.
El trebuie să întrunească anumite scoruri de gravitate și anumiți parametri pe care îi evaluăm ca să poată fi candidat pentru a ajunge în secția de Terapie Intensivă. La fel cum și externarea lui din Terapie Intensivă se va realiza doar când acești parametri se vor normaliza.
Nu există, să spunem, o admisie aleatorie a acestor pacienți, după bunul plac fie al lor, fie al altor specialități. Există criterii foarte clare, care sunt elaborate chiar de Ministerul Sănătății și pe care le aplicăm în mod unitar la nivelul secțiilor de Terapie Intensivă din România”, a explicat medicul Radu Țincu, la B1 Tv.
”Ne lovim de infrastructura deficitară”
Întrebat dacă se poate ceva pentru reducerea numărului de persoane care ajung în ceea ce numim la modul propriu Terapie Intensivă, eventual ceva de forma unui pre-ATI, medicul a explicat:
”La nivel național și la nivel european există secții de Terapie Intensivă cu diferite grade de complexitate.
Există și secțiile acestea post-critice, în care un pacient pe care l-ai salvat în Terapie Intensivă și care ar mai avea nevoie de anumite măsuri minimale de Terapie Intensivă să îl muți într-un astfel de salon post-critic, unde să își poată continua tratamentul, astfel încât să îți lase liber patul din Terapie Intensivă, însă aceste paturi post-critice necesită și ele o anumită dotare, necesită și ele personal care să supravegheze acești pacienți.
Ne lovim din nou de infrastructura deficitară pe care o avem – sigur, ea a mai fost corectată în perioada aceasta, însă este iluzoriu și hilar să crezi că într-o criză sanitară globală reușești să compensezi ceea ce nu s-a făcut timp de 30 de ani.
Este clar că s-au reușit anumite cosmetizări și anumite îmbunătățiri, dar de mică anvergură, iar dacă discutăm de personalul medical, personalul medical, oricât de mult am vrea să îl rotim prin aceste detașări… știți cum e cu detașările? Este aceeași cantitate de doctori și asistenți medicali care este trimisă în diferite zone din țară și ulterior rotită în alte zone din țară”.
Foto: INQUAM / Virgil Simonescu