TVA (taxa pe valoare adaugata) si GST (taxa pentru bunuri si servicii) sunt doua dintre taxele cu cea mai rapida crestere la nivel global, dupa cum se arata intr-un raport publicat recent de catre PricewaterhouseCoopers. Acest raport, “Schimbarea centrului de greutate – evolutia impozitelor si taxelor indirecte”, explica cresterea impozitelor si taxelor indirecte si se concentreaza pe cateva subiecte cheie cum ar fi: schimbarea centrului de greutate de pe impozitele directe pe cele indirecte, bariere in calea afacerilor si nevoia de reforma, litigii si folosirea tehnologiei in intocmirea raportarilor legate de impozitele indirecte.
Probleme ca siguranta, securitatea si facilitarea comertului international sunt provocari prioritare pentru sistemul taxelor vamale la nivel mondial. Raportul sugereaza ca la nivel global s-a produs o schimbare a centrului de greutate de pe planificarea fiscala catre intocmirea raportarilor necesare si facilitarea schimburilor comerciale, punandu-se accent pe circulatia rapida si eficienta a bunurilor peste hotare.
Reglementarile si taxele legate de protectia mediului joaca un rol din ce in ce mai important in stabilirea politicilor. In orice caz, desi s-au observat influente in domeniul protectiei mediului, raportul indica faptul ca putine tari au introdus cu succes taxele de mediu ca o parghie fiscala utilizata pentru a influenta comportamentul oamenilor si pentru atingerea obiectivelor de protectie a mediului.
Raportul se bazeaza pe informatii colectate din reteaua globala de impozite si taxe indirecte a PricewaterhouseCoopers si arata modul in care peste 141 de tari din intreaga lume folosesc in momentul de fata sisteme de TVA sau de GST. Tarile care intentioneaza sa adopte un astfel de sistem se indreapta de asemenea catre unul dintre acestea.
Raportul mai sugereaza ca acest lucru ar putea reflecta o tendinta a guvernelor la nivel global de a se concentra asupra veniturilor sigure provenite din TVA/GST si dorinta de a transfera costurile pentru intocmirea raportarilor necesare de la autoritatile fiscale la companii. Raportul arata ca, din perspectiva dezvoltarii impozitelor indirecte, apare o provocare suplimentara pe care nu o putem ignora. Sistemele de TVA pot fi regresive si chiar inflationiste. Raportul recomanda guvernelor care intentioneaza sa introduca astfel de sisteme pentru a imbunatati competitivitatea impozitarii la nivel global, ca trebuie sa aiba in vedere masuri care vor asigura un nivel de bunastare pentru contribuabilii cu venituri mici, cuprinzand posibilitatea aplicarii unor cote fiscale reduse sau chiar zero pentru bunurile si serviciile de baza sau cele care vin in sprijinul altor scopuri sociale, cum ar fi usurarea poverii fiscale a persoanelor varstnice si a celor cu dizabilitati.
Analiza si compararea sistemelor la nivel international demonstreaza faptul ca nici un sistem nu este perfect. Exista o tensiune clara intre nevoia de a elimina posibilitatea nerespectarii cerintelor de raportare si a fraudelor pe de o parte si necesitatea de a actiona astfel incat povara administrativa a contribuabililor sa nu le restranga acestora capacitatea concurentiala. Fata de sistemele de TVA implementate cum este cel din Uniunea Europeana, sistemele de TVA/GST introduse in ultimii zece ani (de exemplu in Australia si Singapore) par a facilita mult mai putin frauda asigurand in acelasi timp un grad mai mare de respectare a cerintelor de raportare. Raportul recomanda ca reactia Comisiei Europene sa includa o dezbatere cuprinzatoare care sa rezolve problemele legate de frauda bazata pe veriga lipsa in comertul intracomunitar (sau frauda de tip “carusel”) care corespunde necesitatii de a raspunde unui mediu de afaceri global foarte competitiv.
Raportul se refera la progresele inregistrate de catre Comisia Europeana si OECD in rezolvarea nesincronizarii actuale si lipsei de convergenta din legislatia de TVA/GST. Raportul sugereaza ca un consens ferm si o acceptare generala a unor standarde ce pot functiona la nivel international vor fi esentiale pentru evitarea impunerii unor sarcini excesive de raportare asupra companiilor si evitarea crearii de bariere in calea schimburilor comerciale internationale.
Alte puncte cheie din raport:
-Pana astazi, putine tari au introdus taxele de mediu ca o parghie fiscala pentru a influenta comportamentul fata de mediu si pentru a atinge scopurile legate de protectia mediului;
-Facilitarea de acorduri comerciale reciproc avantajoase este o prioritate vamala pentru numeroase tari in curs de dezvoltare;
-Desi tarile sunt la nivele diferite de dezvoltare, este evident ca majoritatea isi centreaza modelele de TVA/GST in jurul exemplului traditional din Uniunea Europeana;
-Se inregistreaza o tendinta generala la nivel global catre largirea bazei de bunuri si servicii carora li se aplica TVA/GST;
-Majoritatea tarilor au un nivel ridicat de respectare voluntara a obligatiilor de raportare, in special in ceea ce priveste companiile mari. In unele tari este evident ca societatile mici se lupta cu povara respectarii cerintelor de raportare a impozitelor indirecte;
-Se inregistreaza o tendinta generala manifestata la nivel global din partea autoritatilor fiscale de a adopta o abordare mai agresiva a cerintelor de raportare, lucru reflectat in sanctiunile aplicate;
-Se inregistreaza o crestere generala la nivel global a litigiilor pe teme de impozite indirecte, mai ales in ceea ce priveste colectarea si recuperarea impozitelor si taxelor si mai putin in probleme de principiu ridicate de regimuri mai putin cunoscute. Exceptiile remarcabile de la aceasta tendinta le constituie China, unde preferinta culturala se indreapta spre negociere si nu spre litigii si Australia, unde functioneaza un program pilot de finantare pentru litigii. In tarile unde regimurile de TVA sunt relativ noi, instantele se lupta cu lipsa precedentelor;
-Toate tarile care au un regim de TVA/GST folosesc acum metode automatizate intr-o oarecare masura, cu exceptia Mexicului care se pare ca a ramas singura tara cu sistem bazat pe inscrisuri pe suport de hartie.
Sursa: PriceWaterhouseCoopers
