„Rezultatele testelor de stres, care ar fi trebuit să restabilească încrederea în piaţa bancară şi în stabilitatea acesteia, arată că suntem încă departe de soluţionarea crizei bancare şi de provocările cu care se confruntă sectorul bancar. Evaluarea a fost doar un test singular al solvabilităţii băncilor şi nu unul al viabilităţii lor pe termen lung. Viabilitatea pe termen lung a băncilor depinde însă de capacitatea lor de a genera suficient profit pentru a-şi acoperi toate costurile, inclusiv costul capitalului”, subliniază Brereton.
Momentul în care multe dintre băncile europene vor fi capabile să treacă acest test al viabilităţii pe termen lung este încă departe, din cauza prelungirii perspectivei negative la nivel macroeconomic şi a dobânzilor scăzute din Europa, a costurilor crescute de operare, de restructurare şi de conformare cu standardele prudenţiale, dar şi a competiţiei crescânde venite din partea start-up-urilor şi a jucătorilor din sectorul non-bancar, arată Colin Brereton.
„Atenţia se va îndrepta, în primul rând, către acele instituţii care au picat aceste teste de stres. Acestea vor fi nevoite să-şi suplimenteze capitalul, iar acţionarii vor dori să ştie care este randamentul capitalului suplimentar. Toate băncile, inclusiv cele care au trecut testul, trebuie să ofere acţionarilor randament satisfăcător. Pentru acele bănci care sunt într-o postură relativ bună din punct de vedere financiar există încă oportunităţi de creştere pe piaţă. Multe bănci sunt conştiente de aceste probleme şi provocări şi vor profita de şansa noului început oferit de testele de stres. Câştigătorii vor fi aceia care îşi vor păstra o viziune clară asupra punctelor lor forte, vor rămâne atenţi la nevoile clienţilor, vor avea resursele şi curajul de a investi şi de a inova şi vor avea hotărârea necesară pentru a reduce şi eficientiza operaţiunile acolo unde este necesar”, subliniază Brereton.
Liderul PwC arată că băncile trebuie să rămână dispuse să facă schimbări în modul în care îşi structurează şi finanţează afacerea.
„Bilanţurile băncilor vor rămâne sub atentă observaţie, în special nivelul capitalului, lichidităţile şi gradul de îndatorare. Sustenabilitatea băncilor va fi, de asemenea, sub observaţie din partea instituţiilor de reglementare, ca parte a procesului de monitorizare şi evaluare, pentru care testele de stres reprezintă doar începutul. Procesul de restructurare a bilanţului financiar este în desfăşurare în timp ce băncile continuă să elimine activele marginale moştenite, să îşi restructureze portofoliile şi să îşi eficientizeze finanţarea. Restructurării operaţionale i se oferă atenţie deosebită deoarece aceasta duce la reducerea costurilor şi la îmbunătăţirea agilităţii în piaţă prin externalizarea unor procese şi parteneriate de afaceri. Serviciul pentru clienţi este, de asemenea, prioritar. Să sperăm că testele de stres vor indica un drum clar pe care băncile să poată ieşi din actuala situaţie dificilă”, mai spune Colin Brereton.
PricewaterhouseCoopers a lucrat cu peste 60% dintre băncile incluse în evaluarea Băncii Centrale Europene, fie ca „auditori ai calităţii portofoliilor de active” pentru Autorităţile Naţionale de Reglementare – pentru 32 de bănci din 12 ţări – sau furnizând asistenţă în privinţa auditării calităţii portofoliilor de active pentru bănci – 46 de instituţii bancare din 10 ţări.
Banca Central Europeană a anunţat, pe 26 octombrie, că 25 de bănci din zona euro nu au trecut testele de stres. Eşecurile sunt concentrate în rândul băncilor italiene, cu nouă instituţii care nu au trecut testele, precum şi în rândul băncilor greceşti şi cipriote, cu câte trei instituţii din fiecare ţară. Urmează câte două bănci din Belgia şi Slovenia, şi câte o bancă din Franţa, Germania, Austria, Irlanda şi Portugalia.
Pe lista băncilor din zona euro care au operaţiuni în România şi au picat testele de stres se regăsesc National Bank of Greece, Eurobank, Piraeus Bank, Volksbanken, Veneto Banca, Banco Comercial Portugues şi Bank Of Cyprus.
