Sâmbătă, într-un discurs în orașul românesc Băile Tușnad, Viktor Orbán a declarat că „ungurii nu sunt o rasă mixtă şi nu vor să devină”. În opinia prim-ministrului ungur, ţările în care europenii şi ne-europenii se amestecă „nu mai sunt naţiuni”.
Prim-ministrul ungar Viktor Orbán a fost viu criticat pentru declarațiile sale dintr-un discurs ținut în România
Katalin Cseh, deputată europeană a partidului Momentum, şi-a exprimat astfel sprijinul pentru „metişii din Ungaria” pe Twitter, în faţa acestui „rasism iraţional”.
„Culoarea pielii îţi este diferită, poţi fi din Europa sau din altă parte, dar eşti unul de-ai noştri. Suntem mândri de tine. Diversitatea întăreşte naţiunea, nu o slăbeşte”, a spus ea.
Afirmaţii care au făcut opoziţia să sară în sus
O poziţie pe care o susţine şi deputatul român Alin Mituța de la mişcarea Renew Europe, conform lalibre.be
„Să vorbeşti despre ‘puritate’ rasială sau etnică, în special într-o regiune atât de mixtă ca Europa Centrală şi de Est, este total iluzoriu şi periculos. Aşa cum este domnul Orban”, argumentează el.
„Mare ştire: noi avem CU TOŢII origini rasiale şi culturale mixte. Este o mare trăsătură distinctivă a europenilor”, punctează politicianul.
În discursul lui, Victor Orbán a anunţat de altfel declinul Occidentului prezicând un „deceniu de pericole, de incertitudini şi de războaie”.
Liderul şi-a bazat de asemenea discursul pe sprijinul militar al Europei pentru Ucraina, care este pradă invaziei ruse.
„Cu cât NATO va furniza mai multe arme moderne ucrainenilor, cu atât mai mult ruşii vor ieşi în prima linie. Asta facem, prelungim războiul”, a declarat el.
Viktor Orban a trimis o undă de șoc în Europa
Războiul din Ucraina a mobilizat electoratul lui Viktor Orban iar acesta din urmă a reușit să iasă câștigător la ultimele alegeri din Ucraina. În timp ce alianţa „Uniţi pentru Ungaria” s-a poziţionat ferm în favoarea guvernului de la Kiev, Viktor Orban a preferat să îşi nuanţeze deciziile: deşi iniţial s-a opus sancţiunilor impuse de UE lui Vladimir Putin, a renunţat ulterior la poziţia sa.
„Ungaria a acceptat refugiaţi ucraineni, dar nu a permis tranzitul de arme spre Ucraina pe teritoriul său. Marşul pentru „pace” organizat de către premier la Budapesta, pe 15 martie, a introdus în plină campanie electorală naraţiunea neutralităţii îmbrăţişată de guvernul FIDESZ-KDNP. În ciuda înăbuşirii sângeroase a revoluţiei maghiare de la 1956, „pacea” cu Rusia lui Putin a fost, se pare, preferată unei atitudini mult mai tranşant pro-ucrainene”, a susținut cercetărorul Dana Trif, într-o analiză făcută pentru Adevărul.