Băncile au timp până pe 4 februarie să se gândească la Prima Casă 2. Programul nu va include doar locuinţe noi, pentru a nu încălca legile concurenţei, dar băncile vor descuraja achiziţionarea de locuinţe vechi.
Săptămâna aceasta, Ministerul Finanţelor Publice, alături de reprezentanţi ai bancherilor şi ai celorlalte părţi implicate, va decide sub ce formă va funcţiona programul Prima Casă 2. „Pe 4 februarie urmează ca reprezentanţii băncilor care vor să continue cu Prima Casă să aibă o întâlnire cu cei de la Ministerul Finanţelor. Fiecare bancă va veni cu o propunere privind noua formă a programului, urmând să se aleagă cea mai bună variantă. Ministrul finanţelor este cel care are ultimul cuvânt. Băncile, prin ARB (Asociaţia Română a Băncilor), vor trimite informaţii din zona lor de expertiză, mai ales reglementarea garanţiilor şi, în general, tot ceea ce ţine de partea de creditare “, explică surse bancare.
Instituţiile de credit evită, deocamdată, să dea foarte multe detalii despre viziunea lor asupra programului guvernamental de garantare a creditelor pentru locuinţe, însă niciuna dintre ele nu pare să agreeze o variantă în care locuinţele din program ar urma să fie obligatoriu nou-construite. Această ultimă posibilitate o susţin însă constructorii şi dezvoltatorii imobiliari. „Asociaţia Română a Băncilor a avut o serie de discuţii cu băncile partenere pentru a pregăti propuneri privind lansarea produsului Prima Casă în varianta a doua. Până în prezent, se cunoaşte intenţia autorităţilor de a include în program în primul rând locuinţe noi. Propunerea băncilor va fi însă de a nu considera locuinţele nou-construite ca singurul tip eligibil“, spun bancherii.
Medicament pentru imobiliari, cu reacţii adverse în Comisia Europeană
„Guvernul ar putea să introducă instrucţiuni privind tipul de locuinţe care vor fi incluse în program, dacă aceste instrucţiuni nu se bazează pe criterii legate de favorizarea unui anumit sector economic“, a declarat, pentru Capital, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Instituţia a trimis, la rândul ei, o serie de propuneri către Ministerul Finanţelor. Chiriţoiu mai spune că, dacă se constată faptul că programul Prima Casă ar ajuta în mod direct un sector al economiei (în speţă construcţiile), Comisia Europeană poate impune stoparea programului şi returnarea eventualului ajutor de stat împreună cu dobânzile aferente.
În fapt, întreaga discuţie privind programul Prima Casă în varianta a doua este o mare încercare de a păcăli Uniunea Europeană, cu scopul de a susţine domeniul imobiliar şi industriile adiacente acestuia. Mai voalat o recunosc şi ce de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), direct implicat în program din postura de instituţie care garantează creditele acordate de bănci în Prima Casă. „În viziunea Fondului, îmbunătăţirea programului se referă la două componente, adică păstrarea caracterului social al programului şi implementarea unor măsuri care să genereze un efect multiplicator în economie. În acest sens, fondul a trimis deja un set de propuneri către Ministerul Finanţelor Publice“, spun cei de la FNGCIMM.
În traducere, „păstrarea caracterului social” înseamnă îmbrăcarea într-o haină agreată de Comisia Europeană, în timp ce „măsurile cu efect multiplicator“ reprezintă fondul problemei, adică încurajarea vânzării de locuinţe noi şi a sectorului construcţiilor. De altfel, atât dezvoltatorii contactaţi de Capital, cât şi reprezentanţii firmelor de construcţii sunt extrem de încântaţi de forma pe care ar urma să o ia Prima Casă. În opinia preşedintelui Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO), Laurenţiu Plosceanu, întreaga soartă a domeniului pe care îl reprezintă depinde de programul Prima Casă, care ar trebui să includă doar locuinţe noi. De altfel, reprezentanţii patronatelor au elaborat şi o scrisoare deschisă prin care cer explicit premierului Boc să construiască legea în aşa fel încât minimum 75% din locuinţele din program să fie noi.
Cum ar face bancherii
În mare, există două posibilităţi prin care oamenii ar putea fi îndreptaţi către locuinţele noi fără ca statul să încalce prevederile Uniunii Europene privind concurenţa. Fie legea va include prevederi care să direcţioneze clienţii către un anumit tip de locuinţă, fie aceste departajări se vor face la nivelul condiţiilor de creditare. În această a doua situaţie, rolul fundamental îl au băncile şi normele lor de creditare.
În piaţa bancară au fost avansate deja câteva posibile variante. Una dintre ele ar fi ca pentru creditele acordate la achiziţionarea de locuinţe vechi, avansul să fie mai mare (până la 25%), fapt care ar redirecţiona o parte a clienţilor, iar tratamentul diferenţiat ar putea fi explicat prin riscul mai mare de devalorizare a locuinţelor vechi. De altfel, băncile aplică deja o astfel de clasificare şi, în unele cazuri, în funcţie de zona de amplasare sau de vechime, de la preţul de evaluare al locuinţei se scade până la 40% pentru a obţine valoarea de ipotecă.
„Am putea aplica dobânzi mai mari la creditele pentru locuinţe vechi sau am putea renunţa la comisioanele de acordare şi de administrare în cazul în care clientul optează pentru o casă nouă. În plus, avem la îndemână posibilitatea de a cere o acoperire mai mare cu garanţii a creditului (până la 133%), ceea ce ar însemna practic un avans mai mare din moment ce, prin lege, clientul Prima Casă nu mai poate avea alte proprietăţi“, spune un bancher.
O altă posibilitate invocată în piaţa bancară este aceea ca Fondul de Garantare a Depozitelor şi Ministerul Finanţelor să includă în forma finală a legii impuneri privind ponderea locuinţelor noi în totalul celor vândute de fiecare bancă prin programul „Prima Casă“. Cu alte cuvinte, băncile ar trebui să vândă un anumit număr de locuinţe noi (75%, de exemplu) fapt care le-ar conveni de minune în contextul în care multe dintre ele se află şi în postura de finanţatori ai dezvoltatorilor imobiliari rămaşi cu mii de apartamente nevândute din cauza crizei.
Creditele urcă la 80.000 de euro
O altă acţiune menită să sprijine achiziţia de locuinţe noi prin programul guvernamental de garantare este posibila majorare a plafonului maxim de la 60.000 de euro la 80.000 de euro. După cum notează ediţia electronică a Capital, această majorare este considerată absolut necesară de majoritatea dezvoltatorilor imobiliari care ar vedea pragul maxim chiar undeva în apropierea valorii de 90.000 de euro. Şi Fondul de Garantare este adeptul unei astfel de modificări şi a trimis deja o propunere în acest sens Ministerului Finanţelor Publice, deşi reprezentanţii FNGCIMM spun că „deocamdată rămâne de văzut cu cât va creşte plafonul de garantare“.
Problema mare ar putea fi însă aceea că, în urma majorării plafonului, preţurile locuinţelor ar putea creşte şi ele către nivelul maxim acceptat. Alte modificări pe care jucătorii din piaţa imobiliră le văd necesare sunt legate de reducerea duratei de obţinere a împrumutului şi definirea unei perioade clare de viaţă a programului, pentru ca dezvoltatorii să aibă termene în care să se încadreze.
Guvernul ar putea să includă instrucţiuni privind tipul de locuinţe care ar putea fi introduse în programul Prima Casă faza a doua.
Bogdan Chiriţoiu, preşedinte Consiliul Concurenţei
9.500 de români au reuşit să îşi cumpere o locuinţă prin programul Prima Casă. Majoritatea creditelor au fost date pentru apartamente cu două camere
Funcţionarii de la ghişeul băncii văd prima casă doar nouă
ANTICIPARE Deşi nimeni nu ştie exact care va fi forma finală a proiectului Prima Casă, piaţa începe deja să anticipeze faptul că se va pune accent pe locuinţe noi. Reporterii Capital au fost la câteva bănci din Bucureşti pentru a afla ce cred angajaţii din front-office ai băncilor locale. „Dacă vreţi să vă luaţi garsoniera prin Prima Casă, cred că ar fi bine să vă grăbiţi, pentru că din martie se vor vinde numai locuinţe noi“, ne sfătuieşte o angajată a BCR pe care am rugat-o să ne explice cum putem achiziţiona o garsonieră într-un bloc vechi din cartierul Titan. Aproape acelaşi răspuns l-am primit şi la sucursalele BRD şi Alpha Bank unde, întrebaţi de unde au această informaţie, angajaţii au răspuns scurt „Se ştie!“. De unde „se ştie“ nu ne-au putut explica nici ei, nici reprezentanţii lor din departamentele de comunicare ale băncilor, care cred că oamenii au auzit la televizor sau au citit în ziare aceste informaţii.
GRABĂ Şi agenţii imobiliari consideră că noul program va viza doar locuinţe noi şi sunt gata să renunţe chiar la sumele cerute iniţial pentru apartamentele vechi pe care le au în portofoliu. La un apartament cu două camere în Titan, reducerea pe care am fi putut-o obţine ar fi ajuns la 5.000 de euro, adică un preţ de 58.000 de euro faţă de 63.000 cât era anunţul.
Succes doar pe jumătate
PREDECESOR Programul „Prima Casă“ în forma sa iniţială nu a reuşit să înghită nici jumătate din fondurile puse la dispoziţie de autorităţi pentru garantare. Practic, băncile au dat credit de aproximativ 450 de milioane de euro, în timp ce alte 550 de milioane de euro (diferenţa până la suma maximă de un miliard de euro) ar urma să fie reportată pentru faza a doua. Potrivit declaraţiilor consilierei preşedintelui FNGCIMM, aproximativ 9.500 de oameni au beneficiat de credite prin acest program. Majoritatea, adică 44%, a optat pentru apartamente cu două camere. Creditul mediu a fost de 47.400 de euro.
