Doar circa 7% dintre locuinţele noi care vor fi livrate în acest an pe piaţă se încadrează în programul Prima Casă, care are deja şi un prim efect nedorit. Scăderea firească a preţurilor locuinţelor vechi s-a oprit la nivelul mediu de 1.126 de euro/mp.
Dezvoltatorii au anunţat pentru acest an livrarea pe piaţă a 9.000 de locuinţe, cifră îndoielnică având în vedere lipsa de lichidităţi. Mai corectă pare estimarea analiştilor, de circa 3.500. Câte dintre acestea s-ar încadra în programul Prima Casă? Potrivit ofertelor lansate recent, ar putea fi vorba de mai puţin de 1.000 dintre locuinţele cu finalizare în acest an, adică 7% din cele circa 17.000 de tranzacţii garantate de stat, şi nu 25%, aşa cum spunea recent ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea. Cât priveşte impactul în economie, acesta va fi minor. Fluxul tranzacţiilor este direcţionat spre locuinţele vechi, singurul avantaj fiind injectarea unor bani lichizi pe piaţă. Bugetul sărăcit aşteaptă nişte bani şi prin încasarea impozitelor pe tranzacţii. Însă, potrivit Uniunii Naţionale a Notarilor din România (UNNPR), în luna mai 2009 numărul de tranzacţii imobiliare a scăzut cu aproape 34% faţă de mai 2008, de la 43.143 la 28.703. Astfel, încasările la buget din mai 2009 s-au diminuat cu 63% faţă de mai 2008, la 35,67 milioane lei, de la peste 96 milioane.
Mult zgomot pentru nimic?
„N-aş putea spune că, cel puţin deocamdată, programul Prima Casă a mişcat cu adevărat lucrurile care sunt cam amestecate“, spune omul de afaceri Ionuţ Negoiţă, care dezvoltă proiectul rezidenţial Confort City, din Bucureşti. Dezvoltatorii au încercat să profite de program, fie prin ieftiniri, fie lansând diferite oferte care să atragă potenţialii clienţi, dar majoritatea consideră că până acum efectele sunt aproape nule. „Noi n-am simţit niciun avânt al pieţei până acum. Poate e nevoie de timp“, arată Adrian Yakab, reprezentant al dezvoltatorului ansamblului timişorean East Residence.
O strategie fără ieftiniri a abordat Alf Company, developerul proiectului City Lights din Pipera. Dacă apartamentele vândute depăşesc 60.000 de euro, compania va credita clienţii cu diferenţa, aceştia urmând să o achite în termen de zece ani.
Mediatizarea din jurul programului i-a determinat pe unii proprietari de apartamente vechi să ridice preţurile până aproape de marginea de sus a garanţiei guvernamentale. Analiştii spun, însă, că aceştia vor fi nevoiţi să se întoarcă, ba chiar să mai scadă la preţ.
O altă necunoscută rămâne finanţarea construcţiei de locuinţe. Constructorii ar trebui să suporte aproape integral costurile, urmând să primească banii abia la finalizare. Iar creditul obţinut de beneficiar va fi garantat doar dacă preţul e sub 60.000 de euro, deci costurile trebuie păstrate jos cu orice preţ. Altfel, clientul va plăti mai mult sau, pur şi simplu, nu îşi va permite să acopere diferenţa.
Până la urmă, beneficiari vor fi băncile, cu venituri certe graţie garanţiilor guvernamentale. Riscurile sunt transferate exclusiv populaţiei, fie în calitate de creditat, fie în calitate de contribuabil, deci plătitor de garanţii în caz de neplată a creditelor cu ipotecă în favoarea statului. Iar dacă va fi necesară plata acestor garanţii, sumele necesare vor fi atrase tot prin credite de stat. Astfel, băncile vor credita plata garanţiilor statului către… bănci.
Nu aş putea spune că, cel puţin deocamdată, programul Prima Casă a mişcat cu adevărat piaţa.
Ionuţ Negoiţă, om de afaceri
În majoritatea proiectelor din Capitală se pot cumpăra doar garsoniere prin Prima Casă. Printre aceste proiecte, Atlantic Titan, unde preţurile încep de la 41.000 de euro
