Principala sursă de activitate pentru auditorii energetici rămâne deocamdată programul „Prima Casă“, care a inclus, de la începutul acestui an, certificatul energetic în dosarul de creditare. Între timp, numărul auditorilor a crescut la 1.500, însă majoritatea stau pe tuşă din lipsa solicitărilor. Practic, în prima jumătate a anului, auditorii au eliberat 5.381 de certificate energetice prin intermediul „Prima Casă“, încasând în jur de un milion de euro. Dacă piaţa ar funcţiona la capacitate maximă, fiecare auditor ar putea încasa în medie circa 75.000 de euro anual.
„Certificatul energetic este criteriu de eligibilitate şi trebuie cuprins în dosarul pentru «Prima Casă». Nu se acordă garanţia dacă locuinţa nu face parte din clasele energetice A, B sau C. El este obligatoriu încă de la 1 ianuarie 2011 şi este cuprins şi în legea pe baza căreia funcţionează «Prima Casă». Practic, toate creditele acordate în această jumătate de an prin «Prima Casă» au avut certificat energetic“, a declarat Irina Constantinescu, directorul executiv al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM.
Piaţa este în continuare blocată deoarece legea care o reglementează are o serie de lipsuri. În primul rând, normele de aplicare a actului normativ nu specifică clar un organism care ar trebui să solicite certificatul la încheierea tranzacţiilor imobiliare, chiar dacă toată lumea vorbeşte de notari ca fiind responsabili cu această activitate. Şi poate cel mai important, legea nu include sancţiuni.
„Obligativitatea există, însă nu sunt penalizări, iar Ministerul Dezvoltării se mişcă foarte încet. Avem noroc cu programul «Prima Casă», care solicită certificatul. Ştiu că până în 30 iunie ministerul avea obligaţia să trimită o serie de documente privitoare la transpunerea Directivei Europene privitoare la certificatul energetic către organismele Uniunii Europene. Directiva are ca limită de implementare 1 ianuarie 2012. Noi sperăm totuşi ca din toamnă să se clarifice problema sancţiunilor. Nu documentul în sine e important, cât faptul că oamenii trebuie să înţeleagă că sunt direct interesaţi de acest aspect“, a explicat Emilia-Cerna Mladin, preşedinta Asociaţiei Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC). Chiar dacă la începutul anului auditorii au ameninţat notarii cu anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate fără acest document, avântul acestora a fost temperat rapid.
Opoziţia notarilor
Auditorii energetici au acuzat notarii că le sabotează activitatea nerecunoscând caracterul obligatoriu al acestui document la încheierea tranzacţiilor. Până acum, singura intervenţie a notarilor a fost includerea unei clauze în contractele de vânzare-cumpărare prin care cumpărătorul îşi arogă dreptul de a solicita certificatul energetic vânzătorului. Reacţia notarilor era aşteptată, deoarece în ultimii ani s-a discutat aprins pe marginea faptului că noul document ar încetini ritmul de tranzacţionare şi, implicit, ar scădea veniturile notarilor.
„Legea nu e aplicabilă nu din lipsa sancţiunilor, ci din lipsa unor specificaţii clare cu privire la organismele care ar trebui să solicite aceste certificate. Legea actuală nu spune că notarul trebuie să solicite certificatul energetic, ci doar că vânzătorul este obligat să prezinte cumpărătorului acest document. Şi în plus, ce se întâmplă, spre exemplu, în cazul imobilelor executate silit sau a celor vândute de judecători sau în cazul închirierilor? Nu scrie nicăieri în lege că Fiscul trebuie să solicite certificatul la contractele de închiriere. Actul normativ trebuie reformulat în sensul dorit, dacă într-adevăr se doreşte asta“, a explicat Laura Badiu, purtătorul de cuvânt al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (UNNPR).
De ce este important certificatul
Auditorii privesc certificatul pe care îl eliberează în perspectiva eliminării subvenţiilor pentru căldură. Ei spun că acest document poate avertiza proprietarii cu privire la pierderile cauzate de ineficienţa termică a locuinţei şi, implicit, îi poate ajuta să ia o decizie cu privire la sistemul de încălzire utilizat sau la izolarea casei.
„Producătorii şi furnizorii de energie termică au zilele numărate, deoarece au încasat subvenţiile şi nu au investit nimic în modernizarea reţelelor. Acum, numărul debranşărilor creşte simţitor. Sunt multe ţări, însă, care şi-ar dori să aibă un sistem centralizat de încălzire, pentru că debranşarea este o gafă. Practic, suntem obligaţi să utilizăm un sistem pe care nu-l putem plăti“, explică preşedinta AAEC.
Ea mai spune că românii ar trebui să îşi facă nişte calcule înainte ca factura de căldură a unui apartament cu trei camere să sară de la 300 la 7-800 lei şi să identifice variantele care să le  reducă costul utilităţilor.