Performanta: Firmele deplang lipsa abilitatilor si comportamentelor profesionale ale tinerilor absolventi, motiv pentru care privesc cu reticenta angajarea acestora Intre directiile strategice fixate de Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru 2006 - 2008, asigurarea calitatii educatiei si compatibilizarea sistemului national de invatamant cu sistemul european se afla pe locul al doilea. Argumentul invocat in documentele oficiale ale Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC) pen
Performanta: Firmele deplang lipsa abilitatilor si comportamentelor profesionale ale tinerilor absolventi, motiv pentru care privesc cu reticenta angajarea acestora
Intre directiile strategice fixate de Ministerul Educatiei si Cercetarii pentru 2006 – 2008, asigurarea calitatii educatiei si compatibilizarea sistemului national de invatamant cu sistemul european se afla pe locul al doilea.
Argumentul invocat in documentele oficiale ale Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC) pentru cele 250.000 de euro alocate pentru calitatea educatiei in 2006-2007 este “necesitatea pregatirii continue a resurselor umane specifice sistemului de invatamant si realizarea ghidurilor de proceduri de bune practici.” Rezultatele preconizate: construirea structurilor institutionale ARACIS si ARACIP, profesionalism, previzibilitate, rigurozitate si transparenta, elaborarea unor noi standarde si indicatori de performanta pentru acreditarea unitatilor scolare.
Pornit pe treaba, ca toti ministrii la inceput de mandat, ex-ministrul Miclea s-a straduit sa se adopte sistemul de asigurare a calitatii, prin ordonanta de urgenta (OU nr. 75/2005). Dupa o jumatate de an in care s-a incropit, cu chiu cu vai, un consiliu interimar la carma Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii Invatamantului Superior (ARACIP), strategiile privind calitatea s-au dus de rapa. Schimbarea conducerii a pus punct tuturor planurilor pentru a se face altele, potrivit gandirii noului ministru numit la MEC. In fond, prin adoptarea ordonantei privind calitatea invatamantului, Romania scapase de amenintarile Comisiei Europene, hotarata altfel sa redeschida negocierea capitolului “invatamant”. Numai ca prin infiintarea ARACIS s-a desfiintat CNEEA (Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica), structura care se ocupa de acreditarea si evaluarea institutiilor de invatamant superior.
Noul ministru al invatamantului a pus capat crizei de consens politic in domeniul asigurarii calitatii invatamantului si, la intalnirea cu rectorii universitatilor din Romania, din aprilie 2006, anunta cu surle si trambite ca, in sfarsit, legea de aprobare a OUG nr. 75 a fost publicata in Monitorul Oficial. Desigur, legea a adus cu sine multe modificari, dar tot fara rezultat. Sistemul nu a intrat in functiune, pentru ca nu s-a creat un nou consiliu de conducere. Cui ii pasa insa de calitatea invatamantului, cand toata atentia se indreapta acum spre gripa aviara. si apoi, daca timp de 16 ani nu au murit facultatile pentru ca nu aveau standarde de calitate, “fanii” calitatii mai pot astepta. Pentru multi profesori, candidati si studenti, astfel de tergiversari sunt adevarate motive de bucurie.
Alta va fi lumea si viata afacerilor dupa 2007
2007 nu va fi anul aderarii Romaniei in UE, ci inceputul declinului demografic. In 2007, prima generatie postcomunista de elevi va intra, o parte pe piata muncii, iar alta in sistemul universitar de invatamant. Un calcul facut de specialistii de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca arata ca, incepand cu 2011, va avea loc o scadere brusca a populatiei studentesti, ajungandu-se la nivel national la un numar probabil de 371.762 studenti, ceea ce reprezinta cu aproximativ 161.390 mai putini decat in 2001.
Aceasta diminuare a populatiei scolare va genera efectul de unda: scaderea numarului de persoane inscrise si la cursurile postuniversitare sau la alte forme de perfectionare. Atunci va fi momentul adevarului. Universitatile nu vor mai fi asaltate de candidati. Pe de alta parte, angajatorii vor fi nevoiti sa ia o decizie in privinta calitatii pregatirii tinerilor pe care-i angajeaza. Alta decat pana acum, legata de salarii mici pentru incepatori. Pe mana acestora va intra afacerea lor care, de data aceasta, se va desfasura intr-o economie competitiva la nivelul UE, nu numai la nivel national. Intreprinzatorii care vor dori sa obtina performanta sau sa ramana pe piata vor fi nevoiti sa analizeze cu mai multa seriozitate pregatirea si competentele tinerilor absolventi. Altfel ii va costa mult pregatirea lor. Sau vor pieri, pentru ca alta va fi lumea si viata afacerilor dupa 2007.
Universitatile nu sunt pregatite
sa demonstreze ca sunt competitive
“Indicatorul de “asalt” al facultatilor este folosit in toata lumea pentru stabilirea unor cifre de scolarizare. Atractivitatea facultatilor este data de renumele lor, de notorietate. In masura in care in facultatea noastra a crescut intr-un singur an, in 2005, cu 900 numarul de studenti (de la 1.800 la 2.700), inseamna ca programul este apreciat. Nimeni din tara nu “s-a plans” ca i-a crescut numarul de candidati cu 50%, asa cum s-a intamplat la noi. Acum mergem pe reducerea numarului de studenti si de la invatamantul bugetat de la stat, si de la cel cu taxa, astfel incat sa trecem de la cantitate la o calitate mai buna. Facultatea a fost criticata ca-i invata pe studenti prea mult, din toate, si nimic practic. Ea este cautata pentru ca pune la dispozitia absolventilor un instrument foarte cautat pe piata muncii: vorbirea fluenta in doua limbi straine.”
Mihai Korka, decanul Facultatii de Relatii Economice Internationale, ASE Bucuresti, ex-presedinte interimar al ARACIS
Studentii romani sunt mai Intelegatori
decat cei veniti din strainatate
“Facultatea de Relatii Economice Internationale este facultatea pilot din ASE Bucuresti, unde, din mai a.c., a inceput sa se aplice un sistem de evaluare a calitatii procesului de invatamant. In cadrul acestui studiu, vor intra atat studentii, cat si candidatii si absolventii din acest an. Cercetarea va urmari gradul de satisfactie al studentilor cu privire la ce invata, motivatia candidatilor de a veni in facultatea noastra si ce se va intampla cu absolventii nostri pe piata muncii. Vom incerca sa aflam pana si parerea angajatorilor despre absolventii nostri. In felul acesta, vom urmari relatia cu “clientul” nostru de la intrarea in facultate pana la confruntarea lui cu piata. Este un proces lung, pentru care acum cream metodologia. Rezultatele vor fi prezentate in noiembrie Senatului ASE. Sper ca, incepand cu 1 ianuarie 2007, procesul sa se generalizeze la nivelul intregii Academii. Noi suntem deschisi sa transmitem aceeasi procedura si catre celelalte universitati, daca vor dori sa o foloseasca”.
Luminita Nicolescu, profesor ASE, sefa programului de cercetare “Evaluarea eficientei invatamantului in ASE”
Abilitatile si comportamentele profesionale lipsesc cu desavarsire tinerilor absolventi!
“Programele de invatamant nu sunt corelate cu schimbarile aparute pe piata muncii din Romania. Cu stupoare am constatat ca studentii la Politehnica bucuresteana studiaza exact aceleasi materii pe care le-am studiat si eu acum 20 de ani; or, intre timp, s-au schimbat tehnologii, metode, au aparut o gramada de noutati, pe care programele universitare le ignora cu desavarsire. Acum un an, am efectuat un studiu de insertie pe piata muncii a absolventilor de Biotehnologie, si concluziile au fost socante: pe de o parte, exista nevoi foarte mari in piata. Practic, orice mica firma din domeniul produselor alimentare are nevoie de un biotehnolog.
Pe de alta parte, absolventii nu au cunostintele necesare. si mai trebuie subliniat un viciu de sistem: orice angajator cauta la viitorii sai angajati competente: o suma de cunostinte, abilitati si comportamente profesionale. Sistemul nostru de invatamant dezvolta, in cel mai bun caz, numai cunostinte. Abilitatile si comportamentele profesionale lipsesc cu desavarsire tinerilor absolventi! Acesta este motivul pentru care angajatorii privesc cu reticenta angajarea unui proaspat absolvent. Este nevoie de timp si bani pentru dezvoltarea abilitatilor si pentru instalarea comportamentelor profesionale adecvate, iar angajatorii aflati sub presiunea rezultatelor nu au acest timp. In toti acesti ani, Ministerul Educatiei si unitatile de invatamant din Romania isi vad nestingheriti de treaba, folosind aceleasi programe invechite, si nu fac nimic pentru a dezvolta, pe parcursul studiilor, abilitati si comportamente absolut necesare pentru a insera absolventi in piata muncii”.
Madalina Popescu, director general Pluri Consultants Romania
Cazarea la camin = motiv pentru
a urma masteratul la ASE
Munteanu Maria, absolventa a Facultatii de Relatii Economice Internationale, ASE Bucuresti:
“Nu pot sa spun despre materiile studiate in facultate ca mi-au fost utile mai mult de cinci sau sase, din toti anii de studii. La aceste materii am avut profesori foarte bine pregatiti si carora le-a pasat de studenti. Ei ne-au invatat lucruri practice. In rest, toti am fost foarte dezamagiti pentru ca nu am iesit specialisti din REI. Nimeni nu a ajuns sa lucreze in relatii economice internationale.
Limbile straine invatate nu au reprezentat o valoare adaugata. Eu, spre exemplu, am intrat in facultate cu un bagaj important de cunostinte de limba engleza si nu am simtit ca am iesit cu el mai mare. Daca la limba engleza am avut profesori foarte buni, nu acelasi lucru pot sa-l spun despre profesorii de la franceza. Asa incat, limbile straine studiate, inclusiv cele optionale, nu au fost cele care au rezolvat problemele unui absolvent pe piata muncii.
As fi vrut sa invat mai multe lucruri legate de practica. De aceea, un absolvent de ASE nu s-ar mai duce sa faca un masterat la ASE decat daca are nevoie sa mai stea un an si jumatate la caminul studentesc. Nu are rost sa te chinui atatia ani in plus, pentru ca la masterat se repeta materiile studiate in timpul facultatii.”