Ca să-şi găsească un loc de muncă, un absolvent aşteaptă, în medie, patru luni. De vină sunt şi aşteptările sale exagerate: crede că va câştiga 800 de euro lunar. În realitate, însă, nu va primi decât o treime.
Pentru angajatori, 2007 şi 2008 au fost, lucru bine cunoscut, ani de coşmar. A fost perioada în care au ajuns în situaţia de a angaja tineri fără niciun fel de experienţă pentru salarii cuprinse între cinci sute şi o mie de euro. Roata s-a întors, iar 2009 şi 2010 au devenit anii de coşmar ai studenţilor, care s-au văzut brusc nevoiţi să accepte slujbe pentru 250-300 de euro. Şi, totuşi, speranţa moare ultima, arată „Barometrul absolvenţilor“, studiu realizat anual de compania germană de consultanţă Trendence şi publicat, în exclusivitate, de revista Capital.
Prin urmare, întrebaţi la ce venituri lunare se aşteaptă în primul an pe piaţa muncii, cei peste 6.600 de respondenţi au mizat pe o medie de 800 de euro. Aceasta, în condiţiile în care, conform Institutului Naţional de Statistică, doar unul din cinci tineri care ar vrea să lucreze şi-a şi găsit un loc de muncă în ultimul an. De asemenea, relevă raportul Trendence, până la semnarea unui contract de muncă, un absolvent trimite, în medie, aproape 40 de CV-uri.
Unul dintre motive este, poate, şi dorinţa celor mai mulţi studenţi români de a lucra în sectorul bancar, unul dintre cele mai grav afectate de criza financiară şi care, din nefericire pentru ei, a îngheţat angajările de o bună bucată de vreme.
La doi ani de la începutul crizei pe piaţa muncii, absolvenţii români au încă pretenţii salariale nejustificat de mari. Şi asta, cu toate că perioada în care îşi găsesc un job a crescut de la o săptămână la patru luni.
La finalul anului trecut, cele mai mari universităţi autohtone îşi îndemnau studenţii să completeze chestionarul Trendence Graduate Barometer, explicându-le că „acesta oferă universităţilor şi companiilor informaţii despre preferinţele şi aşteptările studenţilor, facilitând astfel intrarea lor pe piaţa muncii“. Îndemnul s-a bucurat de succes în rândul a peste 6.600 de studenţi. Acum, opt luni mai târziu, Trendence a acordat revistei Capital rezultatele studiului. Pentru mulţi dintre profesori, părinţi, dar mai ales angajatori, acestea se pot dovedi cu adevărat surprinzătoare.
De pildă, ce îi interesează pe tinerii absolvenţi în momentul angajării? Cel mai mult, posibilităţile de training şi cele de promovare (cotate cu nota 9, pe o scară de la 0 la 10). Mai caută colegi prietenoşi şi siguranţa locului de muncă (nota 7,5), dar sunt aproape nepăsători cu privire la serviciile sau produsele firmei la care încearcă să se angajeze (nota 4,5), stilul de conducere al şefului (nota 5,5) sau oraşul în care compania îşi desfăşoară activitatea (nota 3). De fapt, pot la fel de bine să fie chemaţi şi în altă ţară.
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine afară
„Este remarcabilă această disponibilitate a românilor de a se reloca în alt stat european pentru a obţine o slujbă, situaţie rar întâlnită în ţările vestice“, spune Martin Jubt Rasmussen, unul dintre realizatorii studiului. Cum se traduce în cifre această disponibilitate? 30,3% din respondenţii raportului spun că ar pleca oricând în altă ţară de pe Bătrânul Continent dacă ar avea o ofertă. Spre comparaţie, doar 11,2% din tinerii britanici ar lua această decizie, procentaj care creşte până la aproape 20% în cazul mediei europene. În schimb, românii sunt mult mai sceptici când vine vorba să plece în afara continentului (în timp ce un student european din doi ia în considerare această posibilitate, în cazul românilor ponderea scade la o treime).
L-am întrebat pe Martin Rasmussen cum se văd de la Berlin (oraşul în care îşi are Trendence cartierul general) rezultatele româneşti ale studiului. „În destul de multe privinţe, datele din dreptul României seamănă cu media europeană. Evident, însă, există şi câteva diferenţe semnificative. În primul rând, predilecţia românilor pentru angajatorii din sectorul financiar. Prin urmare, în nicio altă ţară nu s-a întâmplat ca primii patru angajatori preferaţi să fie instituţii bancare“.
Dezinteres pentru diplome
„Apoi, este cazul aşteptărilor salariale, mult mai modeste decât restul statelor incluse în studiu (vezi grafic jos – n.r.). Totuşi, în final, costul vieţii din ţara voastră este mult mai mic, şi, dacă raportezi salariile la acest factor, se mai atenuează şi aceste discrepanţe. Ce mi se pare, de asemenea, interesant este că, spre deosebire de studenţii din alte ţări, românii sunt mai pesimişti în privinţa veniturilor la care pot spera la primul loc de muncă decât în ediţia din 2009. De asemenea, comparativ cu studiul de anul trecut, sunt mult mai îngrijoraţi cu privire la viitoarea lor carieră.“
În actualele condiţii, extrem de restrictive, de pe piaţa muncii, îngrijorarea este explicabilă. Mai puţin fireşti sunt, însă, aşteptările salariale. Este adevărat, în Europa, doar absolvenţii bulgari sunt mai modeşti decât românii, însă, până la urmă, în cifre, să crezi că la prima slujbă vei obţine venituri lunare de 805 euro este cel puţin nerealist. Ceea ce denotă că mulţi dintre respondenţi nu s-au dezmeticit încă din perioada 2007-2008, când chiar şi un candidat fără experienţă putea spera la un salariu apropiat de pragul de o mie de euro.
Andreea Florescu, una dintre participantele la acest studiu, este absolventă a Universităţii din Craiova şi a completat la rubrica „salariu aşteptat“ – 700 de euro. „Da, nu am mai lucrat în nicio altă parte şi ştiu că nu îmi voi găsi prea uşor de muncă, dar, atunci când voi reuşi, mi s-ar părea normal să fiu plătită pe măsura pregătirii mele“, îşi explică Andreea optimismul.
Din păcate, odată intrată în câmpul muncii, ar putea fi foarte dezamăgită. Potrivit studiului „Starea calităţii în învăţământul superior“, realizat de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, „calităţile şi competenţele direct legate de pregătirea universitară ocupă poziţii marginale în clasamentul aspectelor de care angajatorii se declară foarte multumiţi“. Iar salariul pe care sunt aceştia dispuşi să-l ofere unui proaspăt absolvent este, aşa cum este vizibil şi în graficul de mai jos, cam de trei ori mai mici decât aşteptările acestuia.
Cei mai buni angajatori
Faţă de ediţia de anul trecut, companiile care au crescut cel mai mult în ochii absolvenţilor sunt Mercedes-Benz (de pe locul 74, pe 17), Capgemini (de pe 103, pe 68), Kraft Foods (de pe 69, pe 35) şi Transelectrica (de pe 96, pe 68). În schimb, cele mai mari scăderi au fost înregistrate de ABN Amro (de pe locul 5, pe 41), FIAT (de pe 48, pe 77), MOL România (de pe 54, pe 82) şi Johnson & Johnson (de pe 47, pe 71).
Salariul anual aşteptat
3.000 de euro este salariul anual la care pot spera, de fapt, absolvenţii atunci când reuşesc să se angajeze pentru prima dată. Iar în momentul de faţă veniturile la care speră ei sunt mai degrabă potrivite angajaţilor cu experienţă de peste cinci ani.
Câte CV-uri trimit / cred că voi trimite pentru primul loc de muncă
4,1 luni aşteaptă, în medie, un absolvent român până îşi găseşte de lucru. În acest timp, trimite CV-uri pentru 37 de poziţii. În Europa, o situaţie mai tristă nu o au decât polonezii. La polul opus stau turcii, care reuşesc să se angajeze după doar nouă încercări.
Sunt foarte îngrijorat de cariera mea viitoare
În ciuda timpului îndelungat necesar până la găsirea unei slujbe, absolvenţii români nu sunt mult mai pesimişti în ceea ce priveşte viitorul lor profesional decât media europeană.
Despre realizatori
Trendence este o companie germană de studii de piaţă din sfera resurselor umane, fondată în 1999. Realizat de zece ani în 24 de state, „Barometrul absolvenţilor“ este cel mai cunoscut produs al organizaţiei. Pe lângă aceste rapoarte, Trendence se ocupă şi de realizarea de strategii de brand de angajator pentru unele dintre cele mai mari companii europene. Printre cei mai importanţi clienţi ai săi se numără Siemens, Deutsche Bank, Ikea şi Procter & Gamble.
