La alegerile locale din 10 iunie, românii îşi vor alege  primarii, reprezentanţii în consiliile locale, preşedinţii de Consilii Judeţene şi consilierii judeţeni în cele 41 de judeţe, plus Municipiul Bucureşti, adică pentru peste 300 de oraşe şi peste 2.500 de comune.
Potrivit legii, campania electorala începe cu 30 de zile înainte de data desfăşurării alegerilor şi se încheie în sâmbăta care precede data alegerilor, adică pe 9 iunie la ora 7.00.
În timpul campaniei electorale se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegatorii. Totuşi, este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare, precum şi în spaţiile din şcoli şi universităţi în perioada de desfăşurare a cursurilor.
Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegatorului să voteze sau să nu voteze o anumita listă de candidati ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Conform legii pentru alegerea autorităţilor administratiei publice locale, cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală, comentarii privind campania electorala, invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe.
Legislaţia prevede şi sancţiuni pentru cei care încalcă regulile. Astfel, persoana care voteaza fără a avea drept de vot şi cel care votează de mai multe ori se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.