Cosmin are suficiente motive sa fie sceptic. Aparitiile mediatice inclina semnificativ balanta catre zona puterii, limitand dezbaterile de interes public in mass-media, arata monitorizarile de presa.
Sunt mai multe motive pentru care paginile ziarelor arata astfel. In primul rand, o parte importanta din presa locala a fost cumparata de politicieni. Sunt politicieni care declara deschis ca trusturile mass-media pe care le detin le aduc voturi. Politicienii proprietari de media nu se limiteaza la a isi crea propriile trusturi de presa. Adesea, ei trec la atacuri fatise impotriva celor ramase independente, cum ar fi „Ziarele” desprinse din „Monitorul”.
In tara, sunt peste 100 de ziare locale si regionale si peste 100 de posturi private TV, conform Freedom House. Harta presei locale arata cumparari masive din zona politicului a unor televiziuni si posturi de radio. Dumitru Sechelariu, primarul Bacaului, recunoaste ca ziarul pe care l-a cumparat in 1995 l-a ajutat clar in castigarea alegerilor. Recent, acesta a platit 1.100.000 de dolari pentru a isi intregi trustul de presa „Desteptarea”, care include: cotidianul cu acelasi titlu, cel mai raspandit in Bacau, dar si cel mai important grup radio-TV din oras: Alfa.
Din sapte ziare locale existente intr-un oras de 300.000 de locuitori, cel putin jumatate sunt controlate de actionari sau administratori implicati politic, rezulta din analiza realizata de Capital a datelor existente la Registrul Comertului.
Agentia de Monitorizare a Presei (AMP) semnala inca din luna mai a acestui an ca puterea conduce detasat atat pe ecranele TV, cat si in paginile ziarelor, tendinta care s-a mentinut de atunci. Presedintele AMP, Mircea Toma, explica aceasta tendinta prin faptul ca „politicul a invatat sa controleze presa prin parghii economice. Toate regimurile au folosit aceasta parghie, dar acum este utilizata crescendo”. Semnificativa este aglomeratia de mas-media in orase foarte mici.
In Piatra-Neamt (57.000 locuitori) emit trei televiziuni, mai multe decat in Timisoara, un oras de sase ori mai mare. Mass-media din Neamt este impartita intre doi oameni de afaceri, ambii deputati PSD. Iulian Tocu a preluat controlul a doua din cele trei posturi TV din oras, in vreme ce Culita Tarata a cumparat trei „Monitoare” (Neamt, Braila, Roman). Tine secreta suma cu care a cumparat aceste ziare, insa recunoaste ca acestea il costa aproximativ un miliard de lei pe luna. Cat priveste amestecul in editorial, Tarata neaga orice implicare.
Ioana Avadani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), considera ca numarul prea mare de publicatii pentru „cat poate piata sa duca” arata faptul ca acestea nu traiesc „pe criterii integral economice”, ci, dimpotriva, „exista o influenta a politicului”.
Chiar daca mingea este in terenul sau, ca partid la putere, PSD nu este singurul care investeste in presa. Aurel Cancescu (PNL, fost senator PD) nu isi ascunde functia de presedinte al Consiliului de Administratie al grupului radio-TV Mix Brasov, fiind totodata presedintele Consiliului Judetean Brasov. Din punct de vedere juridic, o asemenea dualitate de functii nu este interzisa explicit de lege decat in cazul ministrilor.
Un alt primar detinator de ziar este Radu Mazare, de la Constanta. Legatura acestuia cu cotidianul „Telegraf” dateaza dinainte de 1997, cand Mazare era deopotriva redactor-sef la acest cotidian si deputat PD. Obligat sa paraseasca partidul, el a spus ca va continua sa publice, in ziarul sau, „cazurile de coruptie, indiferent de coloratura politica a celor care le patroneaza”, chiar daca acest lucru l-a costat carnetul de membru.
In regiunea Oltenia, „Gazeta de Sud” acopera trei judete, fiind editata de trustul patronat de Gheorghe Constantin Paunescu. Acesta a fost un apropiat al partidului de guvernamant inca din primii ani dupa 90. Redactorul-sef al „Gazetei de Sud”, Adrian Voinea, respinge orice fel de amestec al patronatului in editorial, lucru dovedit, spune el, prin faptul ca „publicam texte ale unor analisti politici cunoscuti, pe care nimeni nu si-ar permite sa ii cenzureze”.
Dimpotriva, Alexandru Lazescu, fondatorul primei retele de presa locala independenta, crede ca presa este vulnerabila economic si in acest fel politicul isi manifesta influenta. Publicatiile care nu fac front comun cu partidul au de suferit, spune Lazescu, si da ca exemplu hartuirea prin diverse mijloace a „Ziarelor” desprinse din „Monitorul”. Presiunile facute asupra „Ziarului de Vrancea” au fost mult mediatizate, iar cazul nu este singular. Organizatiile de media primesc saptamanal semnale de alarma despre noi procese deschise ziaristilor.
„Interesul public nu exista. Relatia dintre presa si putere este, in provincie, una de la vasal la stapan”, spune Mihai Enciu, ziarist la „Gazeta de Sud-Est”, iar din tot mai multe orase – Sinaia, Turda, Slobozia, Focsani, Galati, Buzau – vin mesaje asemanatoare.
Mass-media in tara:
· 100 de cotidiene locale si regionale, majoritatea private
· peste 100 de posturi TV
· 200 de posturi de radio.
Proprietari:
· Dumitru Sechelariu, trustul „Desteptarea” include: cotidianul „Desteptarea”, tiraj declarat 12.500 ex.
si statiile radio TV Alfa.
· Radu Mazare, primarul orasului Constanta, actionar la cotidianul „Telegraful”. Mazare a fost
redactor-sef la acest ziar si totodata deputat PD. Actualmente, a fost exclus din PD si si-a exprimat intentia de a intra in PSD.
· Alexandru Aristotel Cancescu, presedintele declarat al grupului media Mix Brasov (reteaua de posturi de radio Mix FM), Mix TV si „Impact Express”. Este presedintele Consiliului Judetean Brasov, fost senator PD, in prezent, membru PNL.
· Iulian Tocu, deputat PSD – postul de radio si televiziune Alfa Piatra-Neamt.
· Culita Tarata, deputat PSD – „Monitorul” de Neamt, „Monitorul” de Roman, „Monitorul” de Braila. Cheltuielile il costa aproximativ un miliard de lei/luna.
