Primăria Bucureşti devine producător de energie verde

La staţia de epurare a apelor uzate de la Glina vor fi construite, până la finele anului, o microhidrocen­trală şi o centrală pe biogaz, pentru care Primăria Capitalei va investi 6,7 milioane de euro. La mijlocul lunii martie, primăria condusă de Sorin Oprescu a obţinut licenţa de realizare a celor două centrale de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Investiţia face parte dintr-un proiect mai amplu, de peste 100 milioane euro, de construire

La staţia de epurare a apelor uzate de la Glina vor fi construite, până la finele anului, o microhidrocen­trală şi o centrală pe biogaz, pentru care Primăria Capitalei va investi 6,7 milioane de euro.

La mijlocul lunii martie, primăria condusă de Sorin Oprescu a obţinut licenţa de realizare a celor două centrale de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Investiţia face parte dintr-un proiect mai amplu, de peste 100 milioane euro, de construire a staţiei de epurare a apelor uzate de la Glina, începută de Ceauşescu şi nefinalizată.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Primăria a obţinut fonduri europene care asigură 54,6% din finanţare, dar şi două împrumuturi, unul de la Banca Europeană pentru Investiţii (29,93%) şi celălalt de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (11,97%). Restul de circa 3,5% provine de la bugetul de stat.

Investiţia în cele două centrale va fi folosită exclusiv pentru procesele tehnologice de la Glina şi va duce, astfel, la o diminuare a viitoarelor tarife pentru epurarea apelor uzate, susţin reprezentanţii Primăriei Capitalei. Dar ea trebuie finalizată până la 31 decembrie 2010, altfel lucrările rămase neexecutate la acea dată vor fi considerate neeligibile – adică Primăria va trebui să suporte integral cheltuielile cu acestea.

Energie din nămol rezidual

Bucureştiul nu a avut niciodată o staţie de epurare a apelor uzate, care încă se deversează în Dâmboviţa, şi de acolo, în final, în mare.

După ce va fi gata, staţia de la Glina va epura apele rezultate din canalizarea Capitalei, dar şi a câtorva localităţi limitrofe. În urma acestui proces, zilnic vor fi produse 400-500 de tone de nămol, din care, în urma fermentării, va rezulta biogazul folosit ulterior pentru producerea de energie.

Conform proiectului, centrala care va utiliza acest biogaz va avea două grupuri, cu o putere electrică totală instalată de 3,88 MW şi o putere termică de circa 4,4 MW.

Energia electrică produsă va fi folosită pentru consumul intern al staţiei de la Glina, iar apa caldă rezultată va fi utilizată atât pentru procesul tehnologic – pentru încălzirea nămolului care intră în rezervoarele de fermentare -, cât şi pentru încălzirea unor clădiri din incinta staţiei.

Microhidrocentrala va avea trei grupuri cu o putere de 0,16 MW fiecare şi va fi instalată pe efluentul staţiei de epurare.

Ambele centrale electrice vor fi amplasate pe malul drept al râului Dâmboviţa. „Energia electrică produsă prin cele două centrale va fi folosită exclusiv pentru procesele tehnologice de la Glina. Nu se va vinde energie“, a declarat viceprimarul Capitalei, Mircea Raicu.

Potrivit datelor primite de la Primărie, investiţia va reduce cu până la 66% costul electricităţii pentru staţia de epurare şi cu 60%-80% costurile cu energia termică pe timp de iarnă. În cursul anului, costurile cu căldura vor fi zero.

Când va fi gata, staţia de epurare va fi predată pentru operare companiei Apa Nova, care a primit în concesiune reţeaua de alimentare cu apă şi cea de canalizare a Bucureştiului.

Investiţia de 100 de milioane de euro de la Glina este doar prima parte a proiectului staţiei de epurare a apelor uzate. Abia în etapa a doua, pentru care avem termen până în 2015, vor putea fi scoase din apă metale grele, nitriţi şi fosfaţi.

Perspective bune pentru biogaz

În România, producţia de energie pe bază de biogaz este luată în calcul de tot mai mulţi investitori. De regulă, spre acest gen de investiţii se orientează marile ferme de porci din ţară sau companiile din industria alimentară, care aleg soluţia utilizării deşeurilor din procesul de fabricaţie pentru producţia de biogaz. Acesta este ulterior folosit pentru producerea de energie pentru consumul local al fabricii, generând economii la factură.

Astfel, aceste companii nu mai cheltu­iesc bani pentru tratarea clasică a de­şe­u­rilor, care generează doar costuri, ci de­şe­urile generează valoare adăugată, conducând la creşterea eficienţei energetice.

Printre firmele care au implementat deja un astfel de sistem se numără, de pildă, producătorii de bere Tuborg şi Ursus Breweries sau fabricantul de produse chimice Chimcomplex Borzeşti.

100 mil. euro este valoarea totală a investiţiei în prima etapă de realizare a staţiei de epurare a apelor uzate de la Glina

Probleme de mediu

Nămolul rămas după captarea bio­gazului va fi trimis, după ardere, la gropile de gunoi, neputând fi utilizat în alte scopuri din cauza compoziţiei chimice. O soluţie practicată în Europa e tratarea şi apoi comerciali­zarea ca fertili­zant agricol sau în industria cimentu­lui. Când s-au proiectat lucrările la staţie, ma­nagementul deşeurilor rezultate din procesul de epurare a fost însă scăpat din vedere. Comisarul Gărzii de Mediu, Silvian Ionescu, ameninţa, la începutul anului, că dacă nu se vor găsi soluţii, va închide staţia „cu panglica de inaugurare în mână“. Oficialii Primăriei ne-au declarat acum că s-a găsit o soluţie temporară, până la faza a doua a proiectului, când se va construi un incinerator.