Primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, a declarat că judeţul Suceava, reprezentat de Consiliul Judeţean, împreună cu alte 61 de localităţi, între care şi Câmpulung Moldovenesc, au contractat un împrumut în valoare de 86,3 milioane de euro de la Deutsche Bank London pentru realizarea programului "Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava".

Din valoarea împrumutului, pentru municipiul Câmpulung Moldovenesc a fost alocată suma de 13.469.130 de euro cu o perioadă de rambursare 20 de ani şi o perioada de graţie de 5 ani de la ultima tragere.

Banii respectivi au fost investiţi în construirea unei centrale termice de cogenerare, care nu a fost pusă însă în funcţiune şi nici nu va putea fi folosită vreodată întrucât nu este viabilă, potrivit primarului.

Negură a explicat că, până în prezent, ratele de capital au fost plătite de Ministerul de Finanţe, care este şi garantul creditului, iar până în septembrie 2014 dobânzile aferente creditului şi penalităţile au fost plătite din bugetul local, plata creditului făcându-se semestrial.

Primarul a precizat că, în 5 decembrie 2014, Serviciul Fiscal Municipal Câmpulung Moldovenesc a înştiinţat Primăria că a fost emis titlu executoriu pentru suma de 2.148.855 lei , întrucât a expirat scadenţă ratei de credit din septembrie 2014, iar în 23 martie 2015 municipiul a fost obligat să achite suma de 2.305.677,81 lei reprezentând debitul aferent fondului de risc şi accesoriilor aferente debitului.

"Primăria Câmpulung Moldovenesc este singura executată silit din cele 61 de primării. De ce doar Câmpulung Moldovenesc?", s-a întrebat Negură.

Primarul din Câmpulung Moldovenesc, care este şi lider al organizaţiei municipale PNL, a menţionat că situaţia în care se află cele 61 de localităţi sucevene care trebuie să ramburseze creditul, deşi doar câteva au investiţii funcţionale, a fost analizată, vineri, într-o şedinţă a primarilor liberali din judeţ cu conducerea PNL Suceava.

"Am luat hotărârea să întocmim, săptămâna următoare, un memoriu semnat de primari, care va fi înaintat Consiliului Judeţean Suceava , Ministerului de Finanţe şi Parlamentului României", a spus Negură.

El a mai spus că dacă nu se va găsi o soluţie prin care creditul să fie preluat de Ministerul de Finanţe, atunci locuitorii din Câmpulung Moldovenesc au de plătit, timp de 15 ani, aproximativ 18 milioane de euro pentru o investiţie nefinalizată şi care nu va funcţiona niciodată, dar care va bloca dezvoltarea municipiului.

Primarul din Câmpulung Moldovenesc a propus Consiliului Judeţean Suceava să aprobe vânzarea echipamentelor şi utilajelor aferente centralei termice, iar cu o parte din banii obţinuţi să fie achitat creditul, dar i s-a răspuns că bunurile ce fac parte din domeniul public nu pot fi vândute, iar reţelele de termoficare sunt incluse, prin lege, în cadrul bunurilor proprietate publică.

În acelaşi timp, CJ Suceava a subliniat că utilajele şi echipamentele care fac parte din investiţia compusă din centrala termică de cogenerare, precum şi a celor aferente punctelor termice aparţinând municipiului Câmpulung Moldovenesc fac obiectul unui contract de împrumut extern care până în momentul de faţă nu a fost achitat integral, iar, potrivit contractului de împrumut, echipamentele achiziţionate sunt gajate în favoarea statului care este garantul împrumutului.

Centrala termică de cogenerare a municipiului a fost construită în anul 2010 prin proiectul judeţean "Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene", dar nu a fost dată încă în folosinţă întrucât nu s-a reuşit punerea în funcţiune la parametrii normali în condiţii de siguranţă şi rentabilitate.

Potrivit lui Negură, cele patru turbogeneratoare sunt încă în coletele livrate şi sigilate de furnizor.

El a mai spus că în cadrul aceluiaşi proiect au fost făcute lucrări de înlocuire a reţelei de termoficare, de transformare a centralelor termice din oraş în puncte termice, de contorizare a energiei termice şi de realizare a unui racord electric la centrala de cogenerare, toate acestea nefiind finalizate în totalitate.

Primarul a subliniat că municipiul Câmpulung Moldovenesc nu mai are sistem de termoficare centralizat funcţional din iarna anului 1996 când, din cauza gerului, centrala termică de atunci şi toate instalaţiile din cele 3.200 de apartamente au îngheţat, astfel încât proprietarii au fost nevoiţi să-şi monteze sobe pe lemne sau radiatoare electrice.

Negură a mai spus că toate caloriferele şi instalaţiile aferente de pe scările de bloc au fost vândute la fier vechi, iar conducerea judeţului ştia în anul 2002, când a aprobat proiectul de utilităţi, că în Câmpulung Moldovenesc sistemul de termoficare nu e funcţional şi nu aveau cui livra apă caldă şi căldură.

Potrivit acestuia, CJ Suceava l-a informat printr-o adresă că localităţile care au realizat investiţii din împrumutul extern de la Deutsche Bank AG Londra au obligaţia de a le administra şi exploata prin serviciile publice de specialitate, potrivit scopului şi destinaţiei pentru care au fost realizate.

Prin proiectul "Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene" în judeţ au fost construite centrale termice de cogenerare şi reţele de termoficare în municipiile Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuţi şi oraşele Gura Humorului şi Siret, precum şi o reţea magistrală de gaze naturale ce cuprinde 61 de localităţi din judeţ.

În prezent, funcţionează doar centrala termică din Rădăuţi, cele din Gura Humorului şi Siret fiind închise după circa un an de la darea în folosinţă din lipsă de beneficiari, iar la Vatra Dornei nu a fost pusă în funcţiune întrucât Transgaz nu a reuşit încă să finalizeze lucrările la magistrala de gaze naturale care leagă Câmpulung Moldovenesc de Vatra Dornei.

Creditul de 86,3 milioane de euro obţinut de CJ Suceava trebuie să fie achitat în 25 de ani.

SURSA: Mediafax