Numarul de locuinte sociale este mult prea mic fata de cerere si a fost intotdeauna o problema a municipalitatii. In Bucuresti, de exemplu, sunt depuse 60.000 de cereri venite din partea unor categorii defavorizate (handicapati, familii numeroase cu venituri mici, evacuati din casele nationalizate etc.), care vor sa stea cu chirie la stat. Anual se rezolva cel mult 2.000 de cazuri.
Pana acum, sporirea fondului existent se realiza prin programe de investitii in cladiri noi, in blocuri construite special cu acest scop. Cum pretul apartamentelor noi a crescut de la an la an tot mai mult, iar pe piata libera preturile au scazut, oferta de vanzare fiind mult mai mare fata de cerere (de circa 12 ori), in vara anului trecut Asociatia Romana a Agentiilor Imobiliare (ARAI) a venit cu propunerea sa fie cumparate case la mana a doua, prin intermediul agentiilor imobiliare. ARAI a propus la acea data sa ofere asistenta pentru organizarea licitatiilor de achizitionare si a stabilirii cadrului legal. Numai ca primariile au preluat din mers ideea ARAI si s-au gandit s-o aplice fiecare dupa metode proprii, tinute la secret.
Criteriile de selectie
sunt tinute secret
Primarul general al Capitalei, Viorel Lis, a anuntat din vara anului trecut ca Primaria Capitalei intentioneaza sa cumpere garsoniere si apartamente de la agentii imobiliare si de la persoane fizice, la cele mai mici preturi. Ceea ce anul trecut cu scepticism era privit de presa drept o promisiune cu parfum electoral se dovedeste acum a fi o afacere grasa, dar cu circuit inchis. De ce? Pentru ca dupa punerea sa in practica (mai precis dupa inceperea inscrierilor de oferte), edilii sunt din ce in ce mai zgarciti la vorbe. Primaria va cumpara de pe piata libera locuinte, care vor fi repartizate la cetatenii cu probleme sociale. Nimic mai mult. Noi am insistat cu intrebarile, dar tot n-am aflat cine stie ce. Da, se vor cumpara 100-200 de locuinte, ieftine, da, exista bani, 20 de miliarde lei de la o rectificare de buget si se va plati cash, dar procedura de achizitionare a garsonierelor/apartamentelor si criteriile dupa care se vor selecta ofertele sunt secrete, pana la sfarsitul perioadei de preselectie. Apoi vor fi negocieri directe, pentru fiecare locuinta pe care le va dirija o comisie de specialisti de la DGAFI, sub conducerea directorului Dumitru Tache. Nu vor fi licitatii pentru ca oferta, luata in parte, pe fiecare unitate locativa, se incadreaza sub baremul de 500 milioane de lei. Acest raspuns l-am primit de la seful de cabinet al primarului general, domnul Gheorghe Chirila, la o saptamana de la declansarea acestei actiuni, in toiul inscrierilor de oferte. Altfel spus, sa se inscrie cine vrea, ca vom sti noi sa alegem. Gheorghe Chirila sustine chiar ca s-au strans multe oferte de la agentii imobiliare (secret cate si cum se numesc), iar Primaria va plati comisioane agentiilor.
Agentiile imobiliare nu au incredere in primarie
Curiosi din fire, am vrut sa aflam si mai multe. I-am contactat pe Dan Popp, presedintele ARAI, si pe directorii unora din cele mai active agentii imobiliare din Bucuresti. Nimeni nu stia nimic insa de acest program si erau suspiciosi in ceea ce priveste corectitudinea unor astfel de metode. „Ii au ei pe ai lor si totul va fi aranjat”, si-au dat toti cu parerea.
Pornind de la prezumtia de nevinovatie, am vrut totusi sa aflam detaliile tehnice si in ce stadiu se afla aceasta actiune direct de la sursa, de la DAGFI. Timp de o saptamana, secretara directorului de aici s-a jucat cu noi de-a v-ati ascunselea – este intr-o sedinta, este la Primaria Generala, lasati numarul ca va sunam noi dupa – amiaza, trimiteti un fax, am primit faxul si este la domnul director in lucru, nu l-a trimis?, il trimite imediat samd.
Prin aceasta atitudine directorul DGAFI ne-a demonstrat un lucru: este ceva de ascuns in aceasta metodologie de organizare a negocierilor. Si fara indoiala acest ceva nu poate duce decat catre afaceri necurate.