Primaria Bucurestiului isi propune sa investeasca in acest an 179 miliarde lei in construirea a 1950 de apartamente. Banii sunt destinati ridicarii de blocuri noi si terminarii altora, incepute si parasite apoi de antreprenori. Municipalitatea le-a reziliat acestora contractele si, in aceasta vara, va organiza noi licitatii pentru continuarea lucrarilor.La prima vedere, sumele atat de mari (179 miliarde lei de la bugetul local si 78 miliarde lei de la Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii
Primaria Bucurestiului isi propune sa investeasca in acest an 179 miliarde lei in construirea a 1950 de apartamente. Banii sunt destinati ridicarii de blocuri noi si terminarii altora, incepute si parasite apoi de antreprenori. Municipalitatea le-a reziliat acestora contractele si, in aceasta vara, va organiza noi licitatii pentru continuarea lucrarilor.
La prima vedere, sumele atat de mari (179 miliarde lei de la bugetul local si 78 miliarde lei de la Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, in total peste 250 miliarde lei numai pentru Bucuresti) alocate pentru construirea de locuinte sociale dau impresia ca edilii sunt preocupati de situatia grea in care se afla cei fara un acoperis deasupra capului si ca, in ciuda bugetului de austeritate, carpesc sacul ca sa-i ajute.
De la dorinta la fapta este insa drum lung. La aceasta data, fondurile sunt prevazute doar pe hartie, bugetul municipalitatii nefiind inca aprobat de consiliul local, iar castigatorii viitoarelor licitatii pentru construirea de locuinte, carora li se promite o parte din acesti bani, trebuie sa dovedeasca faptul ca au puterea financiara sa le execute.
Primaria s-a gandit sa-i supuna la o proba de foc si le va impune o finantare proprie pe primele trei luni din graficul de lucru, sustine Alexandru Avram, directorul general adjunct al Directiei Generale de Investitii a Primariei Capitalei. Ramane de vazut daca foamea de lucru a trusturilor de constructii va fi atat de mare incat va depasi teama ca vor pompa bani in lucrari care ar putea sa nu fie platite de beneficiar (asa cum au patit unele firme de constructii). Nu doar din aceasta cauza, aceste afaceri sunt subrede.
Un alt motiv ar fi ca, in asemenea partide, administratia locala se afla in pozitie de ofsaid. Realizeaza proiecte, organizeaza licitatii pentru gasirea constructorilor (uneori chiar le repeta, cand unii dintre acestia nu se tin de treaba) si, abia dupa ce ridica doua-trei etaje din noile blocuri, incepe sa negocieze cu proprietarii terenurilor. Alexandru Avram afirma: „Din cele zece blocuri scoase la licitatie anul trecut, la sapte am avut si avem probleme cu situatia juridica a terenurilor. Grav este ca unele dintre cladiri se afla intr-un stadiu avansat de executie, fiind construite deja primele doua-trei etaje. O solutie ar fi ca primaria sa cumpere de la proprietari terenurile, la un pret stabilit conform Hotararii de Consiliu nr. 218/1997 (cea care reglementeaza pretul pentru vanzarea caselor nationalizate si care tine cont, in stabilirea preturilor, si de destinatia viitorului imobil). Conform calculelor, un teren, cu tot cu utilitati, pe Calea 13 Septembrie valoreaza 200 USD/mp, iar in Bulevardul Primaverii, 800-900 USD/mp la concesionare”. Cand primaria cumpara de la proprietari, scade insa valoarea utilitatilor pe care le-a creat, iar preturile ajung in unele cazuri chiar la jumatate. „Pentru 1999, sunt prevazute la bugetul local trei miliarde lei pentru cumpararea de terenuri de la proprietari. Anul viitor, daca nu vom cumpara intai terenul, nu vom avea pe ce construi. Aceasta posibilitate trebuie legiferata”, sustine Alexandru Avram.
Sunt scoase la licitatie
opt blocuri de locuinte
Din cele 1950 de apartamente prevazute in programul de investitii al Primariei Capitalei 631 vor fi destinate inchirierii, conform Ordonantei nr. 19/1991, catre persoanele cu probleme sociale, 357 de apartamente construite prin asociere cu diferite societati comerciale vor fi impartite cota-parte, in functie de nivelul de la care s-a preluat investitia, iar restul vor fi vandute de catre primarie, conform Legii nr. 114 – in special tinerilor casatoriti. Circa 70% din toate acestea au fost deja contractate, iar pentru celelalte vor fi organizate licitatii in aceasta vara. Directia de Investitii pune insa la socoteala si cele 472 de apartamente pe care s-a angajat sa le construiasca firma engleza Mivan-Kier, cu finantarea proprie, dar care nici dupa un an de la castigarea licitatiei nu a semnat un contract financiar ferm.
In aceasta luna se pregateste o alta licitatie-maraton, pentru opt amplasamente, cu un total de 396 de apartamente ce vor fi construite in zone bune ale Bucurestiului: Bd. Unirii, Marasesti, Oltenitei, Tei si 13 Septembrie. In acest moment, doar unul dintre terenuri a fost revendicat: amplasamentul din Ramuri Tei, unde s-a stabilit ca fostul proprietar sa primeasca unul sau doua apartamente din noul bloc ce va fi construit. Blocul, de 40 de apartamente, se afla in faza de proiect, spre deosebire de celelalte sapte, care sunt in diferite stadii de constructie. Ele au fost „recuperate” de la alte societati, care nu si-au respectat contractele de asociere semnate acum cativa ani. SC Conpreciv SA, de exemplu, a inceput in 1991 turnarea fundatiilor a trei blocuri pe Oltenitei, avand doar un acord verbal cu municipalitatea. Dorind sa construiasca mai repede locuinte de serviciu pentru angajati, societatea a pus imediat temeliile viitoarelor blocuri. Intre timp primaria s-a razgandit si a considerat contractul neavantajos. Neexistand un contract ferm, a decis sa scoata la licitatie aceste lucrari, fara a considera ca este necesar sa-i despagubeasca pe cei de la Conpreciv.
Si celelalte blocuri sunt in diferite stadii de executie, tot ca urmare a unor contracte reziliate. Ruperea intelegerilor s-a facut insa pe alte motive: nerespectarea graficului lucrarilor si a bugetelor alocate.
In concluzie, situatia nu este tocmai roz: constructorii care vor castiga licitatiile continua lucrari deja incepute, deci au mai putin de lucru, dar risca sa aiba aceeasi soarta. Primaria, la randul ei, poate sa dea peste constructori neseriosi. Pentru a preintampina astfel de cazuri, Directia Generala de Investitii a Primariei s-a decis sa verifice in prealabil capacitatea tehnica si financiara a participantilor la licitatie. Conditiile sunt insa draconice. Vor exista oare antreprize atat de bogate incat sa le faca fata?