Autonomia financiara locala nu este deloc simpla pentru alesii urbei. Statul si-a luat mana de pe ei, i-a lasat cu investitii neterminate, cu debite si fara subventii. Doar 1001,4 miliarde lei vor primi anul acesta de la buget. Aflate intre ciocan si nicovala, consiliilor locale le-ar surade subventiile de altadata, asa zgarcite si intarziate cum erau. Nu au nici o sansa de a le mai capata, o data ce Legea finantelor publice locale a intrat in vigoare. Asa ca nu le ramane decat sa-si puna mintea la contributie si sa gaseasca solutii, cu riscul de a deveni nepopulare in ochii alegatorilor.
Finantele iau exemplul datornicilor
Ministerul Finantelor nu mai subventioneaza transportul public local si nici energia termica pentru populatie. Regula este valabila de la 1 ianuarie 1999, data intrarii in vigoare a Legii finantelor publice locale. Problema subventiilor a ramas, de la acea data, in aer. Asta pentru ca nici unui consiliu local nu i se poate cere sa suporte aceste cheltuieli. In Legea bugetului de stat pe 1999 exista o prevedere in acest sens. Consiliile locale pot, daca au resurse, acorda aceste subventii. Insa cele mai multe dintre ele se plang de lipsa banilor si arata cu degetul spre Finante si spre Guvern.
Ministerul Finantelor este rau-platnic. 1998 a fost ultimul an in care a subventionat transportul local si energia termica. „A subventionat este doar un fel de a spune”, declara Cristian Anghel, presedintele Federatiei Municipiilor din Romania, primar de Baia Mare. „Banii pe ultimele trei luni ale anului trecut nu au mai intrat in conturile consiliilor locale si, cu toate demersurile noastre, nici nu cred ca vor sosi prea curand”. In cazul orasului Baia Mare, suma este de sase miliarde de lei, dar, pe ansamblu, datoria statului este de sute de miliarde de lei. Numai pentru transportul public local, restantele la plata subventiilor se ridica la 133,5 miliarde lei.
Ocupantul fotoliului ministerial de la Industrii nu este nici el prea bine vazut. Motivul: modul de stabilire a pretului platit de populatie pentru energia termica. Asociatia Nationala Patronala si Profesionala de Gospodarire Comunala si Locativa din Romania este convinsa ca diferenta dintre pretul real de productie al gigacaloriei si cel stabilit prin hotarare
de Guvern baga in faliment fostele regii de termie. Diferenta de cost este importanta, ajungand, in unele orase, de cateva sute de mii de lei. ANPPGCL ar prefera ca pretul Gcal sa fie lasat liber, iar primarii sa se descurce cum pot cu alegatorii carora le-au promis, in campania electorala, servicii ieftine si de calitate. Nimeni nu-si pune nici o clipa problema rentabilizarii activitatii.
Transportul local
cotizeaza la Basescu
Transportul local este in pragul falimentului. Incapacitatii recuperarii subventiilor pe 1998 i se adauga dilema subventiilor pe 1999. Singurele care le pot acorda sunt Consiliile locale. Este pozitia ferma a Ministerului Finantelor. Minister care intarzie insa publicarea normelor metodologice pentru Legea finantelor publice locale si care a „uitat” cu desavarsire sa lamureasca printr-un document oficial cine raspunde acum de finalizarea investitiilor incepute si neterminate, pentru care s-au alocat bani din bugetul pe 1998, bani care nu au ajuns la destinatie, precum si de subventionarea transportului categoriilor considerate defavorizate (handicapati, pensionari, veterani de razboi, studenti), precum si a celor care au statut de eroi ai revolutiei. „Dar poate cele mai mari probleme sunt obligativitatea de plata a taxei de drumuri pentru mijloacele de transport in comun si destinatia acestor bani”, sustine Constantin Donea, directorul tehnic al RATB. Pana anul trecut, transportul public local era scutit de „taxa Basescu” in interiorul oraselor.
Din 1998, scutirea nu a mai functionat. Transportatorii spun ca nu sunt pregatiti financiar sa suporte aceasta taxa si ca nu aproba destinatia banilor. Acestia nu ar trebui sa ajunga la Agentia Nationala a Drumurilor, unde „li se pierde urma”, ci sa se constituie ca resurse financiare la nivelul consiliilor locale, resurse care sa fie utilizate exclusiv pentru refacerea drumurilor pe care circula cei care le platesc.
Primarii tin la imagine cu orice pret
Situatia nu este nici pe departe atat de disperata pe cat li se pare autoritatilor locale. Nu este decat o chestiune de asumare a responsabilitatilor si a deciziilor. Autoritatile locale pot creste pretul utilitatilor furnizate populatiei. In felul acesta, bugetul local castiga bani, dar primarii pierd din popularitate. Din popularitate pierd si in cazul concesionarii acestor utilitati investitorilor privati. Asta pentru ca efectul imediat este o crestere a preturilor. Investitorii vin cu capital, dar vor sa obtina si profit. Chiar daca efectul pe termen lung este benefic, servicii de calitate pentru populatie, pe termen scurt imaginea alesilor locali are de suferit cu putin timp inainte de declansarea infruntarilor electorale din anul 2000. O alta solutie poate fi cea adoptata in Polonia: schimbarea solutiei de incalzire. Costisitor, dar nu imposibil. Mai ales daca autoritatile locale reusesc sa intre pe finantari internationale.
Precedentul a fost deja creat. In Romania sunt 15 regii de apa care nu mai au nici un fel de probleme. Este si cazul celei din Constanta. Are un profit lunar de un milion de dolari.