Un aspect mai putin mediatizat la noi cu privire la integrarea europeana este cel privind organizarea economica si sociala, problematica inclusa in ansamblul acquis-ului comunitar, norme de altfel in curs de traducere in limba romana.
Restrangerea dupa 1989 a functiilor statului in organizarea vietii economice si sociale, care era monopolul partidului unic, s-a facut concomitent cu dezvoltarea mecanismelor democratiei reprezentative si a organizatiilor nonguvernamentale.
Cel mai dificil proces pare a fi, in prezent, reconstructia societatii civile active, definirea identitatii comunitatilor locale.
Necesitate cu atat mai pregnanta cu cat in ultimul deceniu in tarile membre ale Uniunii Europene exista preocupari de transmitere a unor atribute de conducere economica comunitatilor locale.
Anuarul statistic al Romaniei din 1998 inventaria un numar de aproape 33.000 de organizatii neguvernamentale, din care circa 60% fundatii, asociatii culturale si sportive, 26% organizatii religioase (de cult), 10% sindicate si confederatii sindicale, 3% uniuni profesionale si patronale, la care se adaugau 65 de partide si formatiuni politice, in scadere ca numar cu 30% fata de 1996. Raportul cetatean – institutii (organizatii) este insa slab structurat, umbrit de suspiciuni si neincredere. Astfel, o ancheta realizata in octombrie 1999 la cererea Fundatiei pentru o Societate Deschisa a investigat pe un esantion de peste 2.000 de persoane din intreaga tara increderea cetatenilor cu privire la activitatea institutiilor: conducere locala, sindicate, partide politice s.a.m.d. Din raspunsuri, se constata ca toate aceste institutii si organizatii se afla sub rata de incredere de 50% in cadrul esantionului consultat.
In primarul localitatii si in primarie au incredere numai 38-39% din subiecti, in lideri de sindicate si sindicate au incredere numai 12-15% din esantion, iar cel mai slab nivel de incredere inregistreaza partidele politice, pentru care numai 8% din subiecti au aprecieri pozitive.
148 de proiecte primesc sprijin PHARE
Reprezentantii activi ai societatii civile grupati in mii de organizatii nonguvernamentale explica slaba lor legatura cu administratia locala (numai 9% din proiectele ONG sunt realizate cu participarea administratiei locale) prin insuficienta descentralizare a resurselor locale si, ca urmare, insuficienta bugetelor locale, precum si atributiile foarte vagi ale personalului organelor locale pe linia sustinerii ONG-urilor.
Domeniile de activitate cele mai frecvente – ca numar de proiecte – sunt: cultura si arta, educatia, serviciile sociale. Apropierea ciclului electoral ridica pentru electorat problema desemnarii in primarii a unor oameni capabili sa sustina in scris necesitatile locale, sa intocmeasca proiecte pentru a primi finantare. Nici colaborarea pe proiecte cu administratia centrala nu merge mult mai bine, numai 16% din actiuni fiind comune cu ministerele, agentiile guvernamentale sau alte organisme centrale.
Agentia Nationala pentru Dezvotare Regionala (ANDR) isi propune interventia activa pentru: diminuarea dezechilibrelor regionale si preintampinarea aparitiei unora noi, elaborarea de programe de dezvoltare regionale, potrivit criteriilor comunitare, astfel incat sa aiba acces la instrumentele financiare de asistenta pentru aderare.
Pe aceasta cale are loc o descentralizare a luarii deciziilor de la nivel central (guvernamental) spre cel al comunitatilor locale, antrenand toti factorii implicati pe plan local: agentii locale, ONG-uri, organizatii profesionale si patronale.
Deja 148 de proiecte de investitii primite de ANDR de la administratia locala si firme private sau in curs de privatizare s-au calificat pentru finantare prin programul PHARE „Politici de dezvoltare regionala si coeziune” si vor primi 5,5 milioane euro. De asemenea, prin programul PHARE Parteneriat se acorda sprijin nerambursabil, pana la 200.000 euro/proiect, pentru initiative de dezvoltare locala in parteneriat intre ONG-uri din Romania si alte tari incluse in programele PHARE. In doua din cele 12 proiecte selectate, Romania este partener principal: Centrul regional de educare si informare a fermierilor Tg. Mures; Centrul pilot pentru pomicultura. Alte proiecte vizeaza cooperarea regionala multilaterala (cooperative regionale, centre regionale de informare si resurse pentru ONG-uri).