Fiecare groapa din asfalt inseamna pentru locuitorii unui oras o nota proasta pentru primar si consilierii locali. Nu este de mirare ca fiecare primar incearca sa faca in timpul mandatului sau tot posibilul pentru a acoperi gropile si pentru a asfalta cat mai multe strazi, pentru ca la urmatorul mandat alegatorii sa-i dea o nota de trecere. Din pacate, banii niciodata nu ajung, iar statul da garantii pentru imprumuturi externe pe spranceana, doar la unii. De aceea, edilii oraselor vaduvite cauta pe cont propriu solutii pentru rezolvarea acestei probleme. Exista proiecte gata realizate care asteapta finantare la Brasov, Iasi, Mangalia si in alte orase. Primariile din Constanta si Timisoara au gasit insa cate o rezolvare: pentru asfaltarea intregului oras Constanta un consortiu strain care va executa lucrarile va autofinanta o parte a proiectului de 43 milioane de euro, iar la Timisoara se vor emite obligatiuni municipale in valoare de 100 miliarde de lei, special pentru reabilitarea unor drumuri.
„Pana in prezent, Primaria Constanta a alocat trei-patru milioane de euro pentru repararea si, daca mai ramane ceva, pentru asfaltarea cu covor nou a drumurilor din oras. Datorita faptului ca reparatiile trebuiau facute anual, am gandit o schema prin care, cu ajutorul unor finantari, sa turnam covor asfaltic cu garantie de trei-patru ani, in asa fel incat sa nu mai fim nevoiti sa cheltuim bani cu lucrari de reparatii. Am facut o evaluare a costurilor pentru covor asfaltic pentru intregul oras, iar banii necesari sunt in jur de 43 milioane de euro”, afirma primarul Radu Mazare. Cum se va asfalta tot orasul, fara a se plati intreaga suma inainte de finalizarea lucrarilor? „Schema gandita de noi a fost urmatoarea: anual, timp de patru ani, se va asfalta de aproximativ 11 milioane de euro, iar Primaria municipiului Constanta va achita anual aproximativ 40-45% din valoarea lucrarii, respectiv 4,8 milioane de euro, iar antreprenorul general va finanta diferenta. Banii finantati in primul an vor fi rambursati, cu dobanzile aferente, in anul al cincilea. Banii finantati in anul al doilea vor fi rambursati in anul al saselea s.a.m.d. Dupa cei patru ani, orasul Constanta va fi asfaltat integral, iar in urmatorii patru ani vom rambursa creditul, cu tot cu dobanzi”, explica primarul.
Timisorenii au cerut ajutorul bancilor
Primaria Timisoara a apelat la un consortiu financiar format din HVB Bank Romania si CAIB Securities pentru a intermedia o emisiune de obligatiuni de 100 miliarde de lei, cu scadenta la doi ani. Sumele obtinute din emisiunea de obligatiuni vor fi folosite pentru trei proiecte importante. Doua dintre ele sunt legate de investitia in infrastructura, realizata cu sprijinul Bancii Europene de Investitii. Municipalitatea timisoreana beneficiaza de 4,2 milioane de euro pentru modernizarea caii de rulare a tramvaielor pe mai multe tronsoane. „O data cu modernizarea infrastructurii pentru regia de transport trebuie modernizat si spatiul carosabil, alaturi de trotuare. Pentru doua portiuni vom folosi sumele obtinute din emisiunea de obligatiuni. Este vorba de strada 1 decembrie 1918, din Piata Nicolae Balcescu, pana pe Calea Buziasului, aproximativ patru kilometri, si tronsonul Prayer – Barac”, declara viceprimarul Dorel Borza.
Amenajarile de pe strazile Preyer si Ioan Barac sunt estimate la 40 de miliarde de lei. Licitatia va avea loc in cursul lunii aprilie, suma fiind stabilita dupa calculele de evaluare a proiectului. Cele doua strazi sunt amplasate la sud de canalul Bega. Strada Preyer se va amenaja ca zona pietonala, imbracamintea fiind din dale de beton. De asemenea, sunt prevazute lucrari de iluminat stradal si refacerea retelelor de distributie de joasa tensiune care deservesc consumatorii. Suprafata totala a trotuarelor este de 2.580 de metri patrati. Realizarea modernizarii in aceasta zona este legata de modernizarea Pietei Iosefini, proiect ce va fi materializat cu sprijinul Guvernului german. Municipalitatea beneficiaza de un grand de peste doua milioane de euro pentru reamenajarea intregii zone alaturate tronsonului Preyer – Barac.
Finalizarea Inelului II de circulatie este al treilea proiect important care se va materializa cu fondurile obtinute din emisiunea de obligatiuni. „Reteaua stradala majora a Timisoarei este structurata pe un sistem de inele. Prin intreruperea inelului 1 de circulatie in zona Operei este necesara realizarea completa a inelului 2, care va prelua o mare parte din traficul care traverseaza zona centrala”, se arata in referatul Directiei Tehnice a municipalitatii. Suma necesara este de aproximativ 25 de miliarde de lei, conform calculelor estimative. Portiunea amenajata va face legatura intre doua artere importante ale orasului: Calea Lipovei si bulevardul Circumvalatiunii, trecand chiar prin fata noului mall pe care Iulius Group il va construi in orasul de pe Bega.
„Daca vom reusi, in urma licitatiilor, sa obtinem costuri mai scazute pentru cele trei lucrari mari, diferenta va fi folosita pentru modernizarea altor strazi din oras, care au nevoie de reparatii”, a mai declarat Dorel Borza.
Forme de finantare gasite de primarii
1) Parteneriat cu un antreprenor strain care autofinanteaza o parte a lucrarilor, urmand ca banii sa-i fie returnati intr-o perioada mai mare decat durata executiei
Exemplu: Primaria Constanta asfalteaza toate drumurile in patru ani, incepand din luna aprilie, iar lucrarile costa 43 milioane de euro. Primaria aloca anual 4,8 milioane de euro, restul banilor ii pune consortiul strain format din companiile Roichman si Ashtrom, care au castigat licitatia, urmand ca Primaria sa-si plateasca datoria in urmatorii patru ani, dupa terminarea lucrarilor. Identificarea investitorilor a fost realizata de Elan Schwartzenberg.
2) Emisiune de obligatiuni municipale
Exemplu: Primaria Timisoara executa reabilitarea a trei artere rutiere folosind 100 miliarde de lei, pe care-i va obtine din vanzarea unor obligatiuni scoase pe piata in luna mai. Dobanda va fi variabila, calculata dupa formula BUBID3M+BUBOR3M/2+1,8%, iar obligatiunile vor avea o perioada de maturitate de doi ani. Intermediar a fost consortiul format din HVB Bank si CAIB Securities.
