Localităţile bogate ale ţării atrag mai multe fonduri UE decât cele sărace, iar distribuirea lor se face tot mai mult pe criterii politice. Rezultatul: adâncirea dezechilibrelor regionale.
«Dacă preşedintele consiliului judeţean şi primarul localităţii care solicită finanţare comunitară sunt din partide diferite, apare o problemă în ceea ce priveşte accesarea banilor europeni», susţine Daniela Tarnovschi, managerul cercetării „Accesul autorităţilor locale la fondurile europene“, finanţată de Fundaţia Soros. Datele s-au colectat de la primăriile din patru regiuni de dezvoltare (Nord-Est, Sud-Est, Sud-Vest şi Vest), iar costul total al studiului a fost de 220.000 de dolari.
Datele arată că localităţile care au cele mai mari venituri la bugetul local au şi cele mai multe proiecte depuse şi aprobate. Explicaţia: aceste comunităţi pot asigura banii necesari cofinanţării proiectelor şi dispun de personal specializat în gestionarea proiectelor finanţate de Uniunea Europeană. Rezultatele studiului demonstrează că existenţa angajaţilor pregătiţi pentru accesarea fondurilor europene sporeşte cu 55% şansele de a obţine o finanţare nerambursabilă. Pe de altă parte, parteneriatele cu consiliul judeţean, cu alte primării sau cu ONG-uri determină majorarea ratei de accesare cu 60%.
Dezvoltare regională dezechilibrată
Este grăitor faptul că, pe segmentul localităţilor mici, cu până la 20.000 de locuitori, patru din zece primării nu au depus nicio cerere de finanţare. Ca urmare, banii europeni susţin dezvoltarea zonelor mai bogate, mărind atât diferenţele dintre regiuni, cât şi din interiorul aceleiaşi zone. „Este contrar principiilor politicii de coeziune a Uniunii Europene, care urmăreşte reducerea diferenţelor dintre regiunile spaţiului comunitar, prin susţinerea dezvoltării regiunilor defavorizate“, spune economistul Cătălin Dărăşteanu, unul din autorii studiului. El consideră că fondurile nerambursabile se pot transforma astfel într-o povară, devenind un măr al discordiei şi generând tensiuni sociale, ca efect al creşterii decalajelor dintre comunităţi în privinţa calităţii vieţii.
Realizatorii studiului consideră că această situaţie este întreţinută de lipsa unei strategii naţionale pentru sprijinirea şi asistarea primăriilor din zonele defavorizate, care au totodată probleme în accesarea fondurilor europene. O altă cauză, legată strâns de cea dintâi, este lipsa coordonării dintre instituţiile statului care ar trebui să monitorizeze distribuţia teritorială a acestor fonduri, dar şi să evalueze rezultatele implementării proiectelor.
Nord-Estul a muncit mult la proiecte, dar Sud-Estul a fost mai eficient
La nivel naţional, aproape jumătate din proiectele înaintate de autorităţile locale au fost aprobate spre finanţare, iar 80% din fonduri sunt utilizate pentru construirea de drumuri şi pentru sistemele de alimentare cu apă şi canalizare. Dar randamentele sunt foarte diferite. Contrar aşteptărilor, cele mai multe proiecte, 1.522, le-a depus regiunea Nord-Est, considerată una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană. Numai că numărul proiectelor aprobate este de numai 715, ceea ce conduce la o rată de succes de 47%, mai mică decât aceea a regiunii Sud-Est (56,9%), care a depus doar 692 de proiecte, dar căreia i-au fost aprobate 394.
Culoarea politică a primarului nu trebuie să aibă legătură cu accesul la fondurile UE.
Daniela Tarnovschi, manager proiect, Fundaţia Soros
Câte proiecte au fost aprobate
Cele mai multe primării au primit aprobare pentru câte un proiect finanţat din fonduri structurale. Media cererilor de finanţare a fost însă de 2,5 pentru fiecare primărie.
