Primăriile care nu-şi plătesc datoriile pot intra în procedură de criza financiară sau de insolvenţă, potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvern. Executivul a promovat un act normativ privind stabilirea cadrului pentru redresarea economică a unităţilor administrativ teritoriale întrucât din 3.227 de primării, sunt peste 2.400 care nu pot să-şi plătească din taxe şi impozitele locale personalul propriu, ci din cota de TVA defalcată, a declarat ministrul administraţiei
Primăriile care nu-şi plătesc datoriile pot intra în procedură de criza financiară sau de insolvenţă, potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvern.
Executivul a promovat un act normativ privind stabilirea cadrului pentru redresarea economică a unităţilor administrativ teritoriale întrucât din 3.227 de primării, sunt peste 2.400 care nu pot să-şi plătească din taxe şi impozitele locale personalul propriu, ci din cota de TVA defalcată, a declarat ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga.
Potrivit actului normativ, acele unităţi care nu îşi plătesc datoriile vechi pot intra în stadiu de criză financiară şi apoi în stare de insolvenţă. Proiectul mai stabileşte modul în care primăriile pot ieşi din criza financiară sau din insolvenţă. „Acest proiect de lege reprezintă o protecţie faţă de agresivitatea creditorilor şi o garanţie pentru mediul de afaceri că îşi vor recupera datoriile”, a spus Blaga.
Datoriile mai vechi de 90 zile, de peste 15% din buget atrag criza financiară
Vor fi declarate în procedură de criză financiară unităţile care nu mai pot plăti datorii mai vechi de 90 zile şi care depăşesc 15% din bugetul local anual şi care nu plătesc salariile angajaţilor pe o perioada mai mare de 90 de zile.
Procedura de intrare în criză financiară prevede cinci etape. În prima fază, ordonatorul principal de credite, care este primarul sau preşedintele Consiliului Judeţean, va trebui ca în cinci zile lucrătoare de la constatarea crizei convoacă Consiliul Local sau Judeţean şi sesizează imediat direcţia finanţelor publice judeţeană sau a municipiului Bucureşti, în funcţie de fiecare caz.
Prefectul trebuie să constituie un Comitet de criză
Apoi, Consiliul Judeţean sau Local adoptă o hotărâre privind existenţa crizei şi mandatează ordonatorul principal de credite să elaboreze un program, un proiect de plan de redresare. Ordonatorul principal de credite solicită, de asemenea, înregistrarea hotărârii în registrul local pentru situaţii de criză financiară al unităţii administrativ-teritoriale respective.
Prefectul judeţului sau al municipiului Bucureşti constituie un Comitet pentru situaţie de criza, din care fac parte reprezentanţi ai autorităţii locale respective, ai finanţelor publice şi ai structurilor asociative respective.
„În termen de 30 de zile de la constatarea situaţiei de criză este obligatoriu să se prezinte un plan de redresare care cuprinde prezentarea la zi a situaţiei economice financiare, măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esenţiale, măsuri de îmbunătăţire a managementului, de creştere a gradului de colectare a veniturilor proprii şi de reducere a cheltuielilor, precum şi o restructurare a conducerii şi a aparatului propriu al unităţii administrativ-teritoriale”, a spus Blaga.
El a precizat că ieşirea din criza financiară are loc atunci când nu s-au mai evidenţiat cauzele care au dus la intrarea în criza financiară, pe o perioadă de 180 de zile.
Primăriile cu datorii de peste 120 zile şi 50% din buget intră în insolvenţă
Pe de altă parte, în insolvenţă vor intra acele primării care nu-şi achită datorii vechi de 120 de zile şi care depăţesc 50% din bugetul anual şi care nu plătesc salariile pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei.
Procedura de insolvenţă prevede mai multe etape. Astfel, procedura de deschidere a planului de redresare poate fi făcută de orice creditor sau grup de creditori sau de primar ori de preşedintele Consiliului Judeţean. Apoi, un judecător sindic pronunţă o încheiere de deschidere a procedurii şi desemnează administratorul judiciar şi îi stabileşte atribuţiile.
„De la data deschiderii procedurii se suspendă toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra unităţii administrativ teritoriale”, a mai spus Blaga.
Acul normativ prevede că în urma deschiderii procedurii de insolvenţă, administratorul judiciar trimite o scrisoare către toţi creditorii pentru a spune exact ce drepturi au, ce plăţi au de primit de la primărie sau Consiliul Judeţean. Pe baza datelor oferite va fi stabilit tabelul creanţelor.
Tribunalul aprobă planul de redresare a primăriilor în insolvenţă
„Planul de redresare va fi aprobat nu de Consiliul Local, ci de Tribunal, şi va fi preavizat de către comitetul creditorilor cu votul a doua treimi din valoarea creanţelor”, a mai arătat ministrul Administraţiei şi Internelor.
În cazul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de insolvenţă, s-au achitat obligaţiile mai vechi de 120 de zile, atunci se poate ieşi din situaţia de insolvenţă.
Se iese din insolvenţă şi dacă nu toate obligaţiile sunt plătite, se poate intra în situatie de criză financiară, dacă au rămas obligaţii mai vechi de 90 sau în normalitate, dacă au rămas de plătit doar obligaţiile curente.
„În cazul nerespectării de către primar sau preşedintele Consiliului Judeţean a planului de insolvenţă, administratorul judiciar poate propune suspendarea atribuţiilor acestuia”, a concis Blaga.
Documentul, care stabileşte cadrul general şi procedurile pentru acoperirea pasivului unităţilor administrativ-teritoriale aflate în criză financiară sau în insolvenţă, a fost transmis Parlamentului spre dezbatere în procedură de urgenţă.