Care credeți că este cel mai de succes proiect implementat în 2020?

GHEORGHE DAMIAN: Proiectul nostru de suflet rămâne „Ciugud Smart School”, inițiativa prin care, în toamna anului 2019, am deschis prima școală „smart” din mediul rural din România. Implementarea proiectului a continuat în 2020, iar pandemia ne-a demonstrat că ceea ce construisem noi, cu un an în urmă, era soluția pentru ca educația să continue, chiar și atunci când școlile sunt închise. A fost momentul în care am lansat și o dezbatere serioasă despre soarta învățământului din satele românești, sub genericul „Nu lăsăm să moară școala de la țară!”.

Am început să vorbim despre școala viitorului și folosirea tehnologiei în procesul educațional, astfel încât să pregătim copiii noștri pentru o piață a muncii, în anii care vor urma, bazată pe tehnologie și digitalizare. Educația a ajuns astfel și prioritate strategică pentru Primăria Ciugud, deoarece considerăm că este temelia pe care trebuie construită o comunitate puternică. Răspunsurile la provocările și problemele viitorului le putem găsi doar în educație. Și parafrazându-l pe Spiru Haret, „cum arată astăzi școala va arăta mâine țara”.

Care este cel mai mare proiect din cariera dumneavoastră implementat în cadrul instituției în care activați în prezent?

GHEORGHE DAMIAN: Cel mai important proiect al carierei mele este Comuna Ciugud. Am ajuns primar în anul 2000, într-o comunitate cu multe probleme. Nu aveam apă, nu aveam canalizare, străzile erau neasfaltate, iar veniturile nu ne ajungeau nici măcar să acoperim cheltuielile de funcționare. Funcția de primar a venit cu responsabilități și obligații față de comunitatea care investea, atunci, încredere în mine. Anul trecut am depus jurământul pentru a șasea oară ca primar și vă spun, cu deplină sinceritate, că am simțit aceeași emoție puternică ca în anul 2000. Atunci, aveam doar 32 de ani și eram copleșit de emoție pentru că o comunitate întreagă își punea viitorul în mâinile mele. Acum, emoția e la fel de puternică pentru că îmi dau seama că de 20 de ani acești oameni minunați din comuna Ciugud continuă să creadă în mine și în echipa mea. În toți acești ani am încercat să nu îi dezamăgim și ne-am pus toată priceperea pentru a dezvolta Comuna Ciugud. Am început cu nevoile imediate ale oamenilor: apă, canalizare, străzi asfaltate, am continuat cu dezvoltarea economică și am creat o zonă industrială, care este sursa principală de venituri comunei.

Apoi am început să îmbunătățim constant nivelul de trai, să creștem calitatea serviciilor publice, să investim în digitalizare și în proiecte inovative, toate prin fonduri europene. Am atras peste 30 de milioane de euro din banii europeni, ceea ce înseamnă aproximativ 10.000 de euro pe cap de locuitor. În tot acest timp, Ciugudul a început să fie dat ca exemplu pentru performanța administrativă, însă vă spun, fără falsă modestie, că la Ciugud este doar normalitatea care trebuie să existe în orice sat din România. Sunt mândru de această normalitate și ea reprezintă cel mai important proiect al carierei mele.

Care sunt proiectele prevăzute pentru 2021?

GHEORGHE DAMIAN: De câțiva ani, Ciugud este principalul promotor al conceptului „Smart Village” și ne bucurăm că, în anul 2020, Guvernul României a preluat acest concept folosind comuna noastră ca studiu de caz. În 2021 ne propunem să conturăm cât mai bine acest concept, astfel încât „Smart Village” să însemne un proiect de reformă și dezvoltare inteligentă a satului românesc, însă păstrându-se identitatea rurală. În contextul pandemiei, „smart” și „digitalizare” au devenit cuvinte atractive pentru multe comunități rurale, însă acest pas spre tehnologie trebuie făcut cu responsabilitate, alegând soluțiile cele mai bune pentru cetățeni și care să poată fi sustenabile în timp, pentru o comunitate rurală.

Pentru Ciugud, „smart village” înseamnă servicii publice la un click distanță, școală smart și soluții de reducere a consumului de energie și de protejarea a mediului înconjurător. În 2021 am începu să lucrăm la profilul acestui sat al viitorului, un sat care se dezvoltă inteligent folosindu-și resursele locale și tehnologia, însă păstrându-și identitatea rurală nealterată.

Care sunt cele mai mari probleme cu care v-ați confruntat în contextul pandemiei?

GHEORGHE DAMIAN: Pandemia a fost o provocare și apoi un impuls pentru toată administrația locală și centrală de a face un pas rapid spre era digitalizării. De câțiva ani, alături de colegii din Primăria Ciugud, încercăm să eliminăm dosarul cu șină, cererea, cozile de la ghișeu și toate celelalte lucruri cu care eram obișnuiți la instituțiile publice.

La Ciugud, pandemia a fost astfel oportunitatea care ne-a ajutat să finalizăm acest proces de digitalizare și de modernizare a administrației locale. Ne-a ajutat să trecem peste reticența unor instituții ale statului care ne refuzau documentele în format electronic, ne-a ajutat să ne testăm reziliența serviciilor publice digitale, pe care le implementasem deja și cred că, până la urmă, ne-a ajutat să ne apropiem mai mult de cetățean. În concluzie, noi nu privim pandemia ca fiind generatoare de probleme, ci ca pe un test oportun pentru toate instituțiile publice.

De ce v-ați lovit în relația cu administrația locală sau centrală?

GHEORGHE DAMIAN: În relația cu instituțiile statului ne-am lovit mereu de reticența la schimbare și la reformă, iar acest lucru s-a văzut în momentul în care România a fost forțată de pandemie să treacă spre digitalizare. Propunem, spre exemplu, ca între administrațiile locale și celelalte instituții ale statului să se permită interogarea bazelor de date, pe baza unor protocoale serioase. Am scuti cetățeanul de drumuri inutile între ghișee și de timp pierdut.

Nu se face acest lucru din cauza acelei reticențe la schimbare, dar și pentru că nu există o asumare managerială și politică în acest sens. Acestea ar fi principalele probleme: reticența la schimbare și lipsa de asumare pentru măsurile de reformă instituțională.

Ce sfat i-ați da unui tânăr care este la început de drum într-o carieră similară cu a dumneavoastră?

GHEORGHE DAMIAN: Cred că principalul sfat ar fi să viseze frumos, iar apoi să înceapă să lucreze serios pentru a transforma acele visuri în realitate. Pentru aceasta are nevoie de oameni cu care să formeze o echipă și să împărtășească acele visuri. Nu poți construi nimic durabil fără să ai oameni în jurul tău. Cred că „ingredientul” secret al rețetei de la Ciugud sunt oamenii, colegii mei din administrația locală. Tot ca un sfat, i-aș recomanda oricărui om din administrația locală să nu îi fie rușine să învețe de la alții. La Ciugud, noi nu am inventat roata, ci am cerut sfaturi sau am învățat de la alții, iar acele modele de bună practică le-am adaptat la nivelul comunității noastre.

Care credeți că vor fi cele mai importante schimbări în domeniul în care activați în următorii 10 ani?

GHEORGHE DAMIAN: Schimbările în administrația locală au început deja, în 2020, fiind generate de pandemie. Digitalizarea va trebuie să fie implementată de toate instituțiile publice, iar funcționarii vor trebui să își schimbe modul de lucru clasic și să fie mai aproape de cetățeni. Digitalizarea elimină cozile de la ghișee, însă e important ca interacțiunea funcționar – cetățean să fie mult mai puternică și mai rapidă.

Cetățeanul are așteptări ca statul și zona publică să îl urmeze în era digitală, nu să rămână ancorate în trecut. În toate aceste schimbări avem însă nevoie de educație la toate nivelurile: educarea funcționarului și cetățeanului în folosirea noilor tehnologii, educarea copiilor pentru a fi pregătiți să facă față unei piețe a muncii total diferită de ce este în prezent și, nu în ultimul rând, educarea decidenților din administrația locală și națională astfel încât să anticipeze provocările viitorului și să le găsească soluții.

Ce vă spune acest cuvânt?

GHEORGHE DAMIAN: În limba română cuvântul „bani” include cuvântul „ani”. Și este poate o coincidență lingvistică fericită pentru că banii se fac în ani, prin muncă corectă și constantă. La Ciugud, noi am început să muncim fără mulți bani pentru că, în 2000, aveam aproape 15.000 de euro venituri pe an și datorii acumulate de aproape 100.000 de euro.

Nu am privit însă lipsa banilor ca o problemă, ci ca pe o provocare. În prezent, doar din zona de dezvoltare economică, pe care am construit-o pe o fostă pășune a comunei, avem venituri de peste 1 milion de euro pe an. Este o zonă în care avem peste 30 de companii, cu aproape 1000 de locuri de muncă. În concluzie toți acești ani de muncă se transformă acum în bani care susțin comunitatea.

Revista este disponibilă în format print și poate fi comandată de pe magazinul online agoramag.ro.

Sursa foto: arhiva personală