În contextul crizei prin care trece presa scrisă din întreaga lume, iar la nivelul Uniunii Europene se iau măsuri de sprijinire a sa, inclusiv prin subvenții, în spiritul libertății de expresie și a dreptului la informare, primarul Scripcaru dorește să acționeze în direcție contrară, încercând să restrângă cât mai mult aceste drepturi și libertăți fundamentale. Actualmente, o asemenea tendință agresivă împotriva mass-media se mai manifestă în Europa într-un singur caz: în regimul lui Erdogan din Turcia (stat aflat în afara UE), regim blamat, din această cauză de liderii europeni.
Adoptarea proiectului de hotărâre amintit ar însemna, practic, închiderea firmei ce operează rețeaua de distribuție, în condițiile în care aceasta:
– are 115 angajați, ale căror venituri asigură existența a 345 de persoane;
– a contribuit în ultimul an la bugetul consolidat al statului cu suma de 727.800 lei (impozit pe salarii, contribuții sociale, impozit pe profit etc.)
– a contribuit în ultimul an la bugetul local cu suma de 42.000 lei (taxe și impozite locale). Spre comparație, profitul realizat în 2015 a fost de doar 13.000 lei.
– face eforturi pentru păstrarea locurilor de muncă și derulează proiecte cu finanțare nerambursabilă pentru modernizarea activității; chioșcurile de difuzare a presei sunt dotate – situație unică în țară – cu sisteme de vânzare moderne, incluzând cititoare de cod de bare, aparatură și soft specializate, sisteme de comunicație ce permit monitorizarea atentă a activității de vânzare.
Materializarea intenției primarului Scripcaru de distrugere a presei scrise din Brașov, prin desființarea celei mai importante rețele de distribuție din municipiu, ar avea drept consecințe:
– dispariția a 115 locuri de muncă (respectiv creșterea numărului de șomeri), fapt ce ar afecta tot atâtea familii, adică 345 de persoane. Iată că, în loc să sprijine menținerea și crearea de locuri de muncă în Brașov, primarul Scripcaru vrea să desființeze din cele existente!
– întreruperea derulării contractelor cu furnizorii, clienții și colaboratorii, cu consecințe economice și juridice dramatice pentru toate părțile implicate;
– privarea bugetului de stat și a bugetului local de sume importante de bani;
– limitarea accesului la informație, prin nedistribuirea pe piața brașoveană, lunar, a peste 64.000 de exemplare din 12 cotidiane locale și naționale, 33.000 de exemplare din 40 de publicații săptămânale și 40.000 de exemplare din 600 de publicații lunare și ocazionale.
În această situație, dacă demersul primarului Scripcaru s-ar materializa, Brașovul ar intra în istoria Europei ca singurul oraș important în care nu se distribuie presă! Căror interese slujește această situație? Ale comunității brașovene în nici un caz!
