Anul acesta va începe derularea primelor proiecte finanţate din granturile europene. Aceste fonduri nerambursabile vor atenua efectele crizei, susţinånd dezvoltarea economică a Romåniei. O nouă fabrică de nutreţuri în Dåmboviţa, una de procesare a laptelui în Suceava, o fermă de animale în judeţul Cluj şi reabilitarea infrastructurii de transport care să dezvolte potenţialul turistic şi economic al Gorjului. Acestea sunt cåteva dintre proiectele aprobate
Anul acesta va începe derularea primelor proiecte finanţate din granturile europene. Aceste fonduri nerambursabile vor atenua efectele crizei, susţinånd dezvoltarea economică a Romåniei.
O nouă fabrică de nutreţuri în Dåmboviţa, una de procesare a laptelui în Suceava, o fermă de animale în judeţul Cluj şi reabilitarea infrastructurii de transport care să dezvolte potenţialul turistic şi economic al Gorjului. Acestea sunt cåteva dintre proiectele aprobate, care vor fi finanţate prin intermediul primelor fonduri europene alocate Romåniei în calitate de stat membru şi care vor crea mii de noi locuri de muncă. „Finanţările nerambursabile sunt bine-venite mai ales în condiţiile în care creditele s-au scumpit şi sunt mai greu de accesat. Implementarea acestor proiecte în mediul rural va genera crearea a cåteva mii de noi locuri de muncă, în timp ce multe companii fac disponibilizări“, ne-a spus Sorin Radu, directorul general în exerciţiu al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).
2009, anul celor mai multe şantiere din istoria Romåniei
La råndul său, Răzvan Cotovelea, directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), susţine că „anul acesta, vor fi în derulare cele mai multe lucrări publice din istoria Romåniei, mai multe chiar decåt pe vremea lui Ceauşescu. Marea provocare va fi identificarea bazinelor cu forţă de muncă excedentară şi canalizarea acesteia către marile şantiere. Vorbim atåt de månă de lucru necalificată, cåt şi de specialişti“. În opinia acestuia, miza este atragerea romånilor plecaţi peste hotare. Cotovelea este de părere că, deşi furtuna de pe pieţele financiare se va domoli, împrumuturile vor fi mai scumpe. De aceea, fondurile europene devin foarte importante pentru a ne putea dezvolta.
Pånă în prezent, au fost aprobate 175 de proiecte, care vor beneficia de peste un miliard de euro finanţare nerambursabilă de la UE, prin intermediul instrumentelor structurale. Printre acestea, se află 30 de proiecte pentru dezvoltare regională, 13 proiecte de mediu, două pentru transporturi, unul pentru creşterea competitivităţii economice şi 129 pentru dezvoltarea resurselor umane. Acestora li se adaugă 1.034 de proiecte care vor primi granturi de 590 de milioane de euro prin intermediul Fondului European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Alocarea financiară de la bugetul UE pentru Romånia, pentru 2008, a fost de 1,85 miliarde de euro prin instrumente structurale şi de aproximativ un miliard de euro prin FEADR.
1 Reabilitarea infrastructurii de transport. Reabilitarea a circa 60 de kilometri de drum judeţean şi a podurilor şi podeţelor între localităţile Curtişoara şi Racoviţa, trecånd prin staţiunea montană Rånca, va fi finanţată cu 25 de milioane de euro, grantul de la UE fiind de 17,7 milioane de euro. Proiectul iniţiat de Consiliul Judeţean Gorj şi care va fi finalizat pånă în decembrie 2011 a fost depus în cadrul Programului Operaţional Regional. „Beneficiarii direcţi vor fi cei aproximativ 32.000 de locuitori din zonă, dar şi cei 400 de agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea în localităţile traversate de acest drum judeţean. Rezultatul pe termen lung al proiectului se aşteaptă să fie dezvoltarea economică a zonei, stimularea investiţiilor şi valorificarea potenţialului turistic al zonei Rånca-Polovragi“, a declarat pentru Capital Ştefan Ciobanu, director în cadrul ACIS.
2 Structură regională pentru intervenţii de urgenţă. Un alt proiect important, realizat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Centrul Transilvaniei“, va îmbunătăţi dotarea cu echipamente a bazelor operaţionale pentru situaţii de urgenţă. Este vorba de achiziţionarea a 40 de unităţi mobile echipate pentru situaţii de urgenţă, care să reducă timpul de răspuns al unităţilor mobile de intervenţie la locul accidentelor. Valoarea totală a proiectului este de circa 11,72 milioane de euro, din care 9,5 milioane de euro reprezintă fondurile nerambursabile de la bugetul UE (Programul Operaţional Regional). Contractul de finanţare a fost semnat la mijlocul lunii decembrie 2008, proiectul urmånd să fie implementat în termen de 14 luni de la parafarea documentului. De această finanţare beneficiază şase judeţe: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. „Se creează astfel o structură regională care să acţioneze prompt pentru salvarea vieţilor celor aflaţi în situaţii-limită. Vor fi facilitate intervenţiile integrate în caz de dezastru sau accident, crescånd astfel gradul de siguranţă al locuitorilor din aceste zone“, a spus iniţiatorul proiectului, medicul Raed Arafat, care este şi fondatorul Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD).
3 Înfiinţarea fabricii de procesare a laptelui din localitatea Boroaia. Firma Lacto Boroaia, beneficiară, prin intermediul Fondului European Agricol de Dezvoltare Rurală, a unei finanţări în valoare de 1,33 de milioane de euro, va crea o nouă fabrică, pornind de la o clădire existentă. Vor fi înfiinţate astfel 12 locuri de muncă. În noua fabrică se vor produce anual 215 tone de caşcaval, 95 de tone de telemea, 11 tone de lapte pasteurizat şi 19 tone de sana şi iaurt, distribuţia produselor urmånd să se facă în zona Moldovei, inclusiv prin reţelele Carrefour, Metro şi Rewe. Utilajele astfel achiziţionate vor respecta standardele de calitate şi de siguranţă pentru alimente.
4 Modernizarea şi extinderea unor ferme şi producerea de biogaz. Proiectul prin care compania locală Avicom a accesat 1,5 milioane de euro de la FEADR va fi finalizat pånă în februarie 2011. Valoarea totală a proiectului este de circa trei milioane de euro. Proprietarul fermei de păsări în cauză intenţionează să adapteze exploataţia la standardele comunitare şi să majoreze capacitatea de producţie. Un alt obiectiv al proiectului este achiziţionarea echipamentelor necesare pentru realizarea unei staţii de producere a biogazului, care să utilizeze reziduurile organice colectate din cele 10 hale de creştere a păsărilor. Ferma va avea nevoie de 107 angajaţi, iar energia obţinută va acoperi necesarul pentru a asigura buna funcţionare a exploataţiei, în timp ce materiile rezultate din proces vor servi ca fertilizant neagresiv pentru plante. „Este unul dintre puţinele proiecte de acest tip, producerea de biogaz fiind o componentă nouă pentru activităţile agricole care beneficiază de granturi“, susţine Sorin Radu, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).
5 Valorificarea potenţialului turistic al Văii Aiudului. „Implementarea proiectului, prin care se vor reabilita 25 km de drum, va crea minimum 100 de noi locuri de muncă şi va favoriza construcţia unui număr de 25 de pensiuni agroturistice în zona vizată“, susţine directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, Simion Creţu. Proiectul, cu un buget total de 7,3 milioane de euro, din care 5,8 milioane de euro reprezintă finanţarea nerambursabilă din partea UE, prevede îmbunătăţirea infrastructurii regionale de transport între municipiul Aiud şi zona Munţilor Apuseni, pe o lungime de 25 kilometri. Tronsonul judeţean Turda – Cåmpeni face legătura între DN 1 şi DN 75, traversånd şapte localităţi dintr-o zonă cu un bogat potenţial turistic. Din bugetul proiectului vor fi realizate zeci de poduri şi podeţe pe parcursul celor 25 de km ai drumului. Reabilitarea infrastructurii de transport va crea un cadru favorabil valorificării potenţialului turistic şi economic al Văii Aiudului, pe långă scurtarea timpului de acces dinspre zona centrală a ţării către Munţii Apuseni. Obiectivul urmărit este îmbunătăţirea accesibilităţii în regiunea Văii Aiudului, unde se află unele dintre cele mai frumoase rezervaţii naturale din ţară, şi mobilitatea populaţiei, bunurilor şi serviciilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile a acestei zone.
6 Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţele Cluj-Sălaj. Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare în zona Cluj-Sălaj. Cele două proiecte majore de mediu au fost aprobate direct de către Comisia Europeană, valoarea lor depăşind 270 de milioane de euro, din care circa 75% reprezintă finanţare europeană nerambursabilă. Astfel, valoarea totală a proiectului de îmbunătăţire a sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare în zona Cluj-Sălaj este de aproximativ 197 de milioane de euro, iar cel de extindere şi reabilitare a sistemelor de apă şi apă uzată din zona Turda-Cåmpia Turzii, de aproximativ 80 de milioane de euro. Beneficiara primului proiect este Compania de Apă Someş, iar a celui de-al doilea, Compania de Apă Arieş. Proiectele prevăd investiţii pentru îmbunătăţirea procedurii de tratare a apei potabile şi a distribuţiei acesteia, extinderea/reabilitarea reţelei de canalizare şi construcţia/modernizarea staţiilor de epurare.
7 Modernizarea reţelei stradale, construcţia unui sistem de canalizare şi a unei staţii de epurare şi crearea unui sistem de transport public în comuna Ieud. „Sperăm ca licitaţia să o organizăm cel tårziu pe 20 ianuarie, astfel încåt lucrările să fie finalizate conform contractului, pånă în 2011. Proiectul va impulsiona dezvoltarea agroturismului, dar şi a investiţiilor care vor crea noi locuri de muncă“, ne-a declarat primarul comunei Ieud, David Nicolae. Acesta susţine că, în primul an, numărul pensiunilor din zonă va creşte de la 30 la 80. „Am finalizat un proiect finanţat prin SAPARD, pentru refacerea unui drum forestier, care este legat de cel de modernizare a reţelei stradale, şi în scurt timp am primit 30 de cereri de concesionare de teren pentru construirea unor pescării, cabane şi pensiuni. Cåteva cereri au fost depuse de bucureşteni“, susţine Nicolae. Noul proiect, care va beneficia de 2,5 milioane de euro de la FEADR, vizează totodată extinderea zonei de locuit pentru cei circa 5.000 de locuitori, cåt numără în prezent comuna.
8 Construirea unei fabrici de nutreţuri combinate în comuna Crevedia. Proiectul vizează construirea unei fabrici de nutreţuri combinate cu o capacitate de 20 de tone/oră, cu posibilitate de extindere ulterioară prin adăugare de echipamente suplimentare. Fabrica va respecta normele UE de construcţie şi de funcţionare pentru acest tip de facilităţi. Investiţia constă în construirea unei hale de producţie şi depozitare, a unui laborator şi a unui ansamblu de silozuri de cereale. Valoarea totală a proiectului este de circa 7,5 milioane de euro, din care două milioane sunt alocate din FEADR. „Vor fi create de 27 de noi locuri de muncă, fabrica fiind complet automatizată. Construcţia este gata în proporţie de 70%, urmånd ca în această lună să sosească echipamentele necesare, iar în martie-aprilie, fabrica să fie dată în exploatare“, ne-a spus Felix Lucuţar, project manager al companiei de consultanţă Agriculture Capital and Engineering, care se ocupă de acest proiect, al cărui beneficiar este Agroli Group. „Este o investiţie de amploare, care va genera venituri consistente pe plan local. De asemenea, investiţia va presupune interacţiunea cu alţi actori din piaţă, aducånd o deschidere a zonei“, este de părere Sorin Radu, directorul general al APDRP.
9 NETIMM – Crearea de reţele de IMM-uri, modalitate inovativă de creştere a competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor din Romånia. Din 1 noiembrie 2008, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romånia (CNIPMMR) a început implementarea proiectului NETIMM, finanţat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Valoarea totală este de 4,16 milioane de euro, din care patru milioane de euro este finanţarea nerambursabilă. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă promovarea şi dezvoltarea culturii antreprenoriale, precum şi creşterea competitivităţii şi adaptabilităţii IMM-urilor în contextul integrării Romåniei în UE. „NETIMM vizează formarea a nouă reţele de IMM-uri, în trei domenii de activitate (construcţii, turism şi consultanţă) şi trei regiuni de dezvoltare (Nord-Est, Nord-Vest şi Bucureşti-Ilfov), precum şi a trei reţele tematice – angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului – în aceleaşi regiuni de dezvoltare“, explică spus Lavinia Borcoş, coordonatorul Departamentului proiecte din cadrul CNIPMMR. Prin intermediul acestor reţele, IMM-urile din cadrul aceloraşi sectoare de activitate vor stabili alianţe strategice, care se vor focaliza atåt pe dezvoltarea sectorului respectiv, cåt şi a IMM-urilor membre. Proiectul va fi implementat într-un interval de 36 de luni de la data demarării, în parteneriat cu GAB Munchen, care a finalizat cu succes în Germania un proiect ce viza dezvoltarea organizaţională a companiilor, prin crearea şi dezvoltarea de reţele de IMM-uri.
10 Înfiinţarea unei reţele de canalizare cu staţie de epurare, modernizarea reţelei de drumuri şi achiziţionarea de echipamente pentru intervenţii în situaţii de urgenţă în localitatea Topraisar. Proiectul a fost aprobat pentru a primi finanţare europeană nerambursabilă în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro. Lucrările trebuie să fie finalizate pånă în 2011. „Sper ca prin modernizarea reţelei de drumuri şi prin înfiinţarea reţelei de canalizare să atragem investitorii, care pånă acum ne-au cam ocolit“, spune primarul localităţii, Stelian Gheorghe. Acesta susţine că licitaţiile pentru proiecte şi execuţia lucrărilor vor fi organizate în ianuarie-februarie, urmånd ca în luna iunie să fie demarate lucrările de execuţie. În cadrul proiectului va fi achiziţionată şi o maşină de pompieri, pentru situaţii de urgenţă. În prezent, Topraisar numără peste 5.500 de locuitori.
1.034 de proiecte au fost contractate, primind finanţare prin intermediul Fondului European pentru Dezvoltare Rurală. Acestea vor beneficia de circa 590 de milioane de euro de la bugetul UE, pånă acum fiind plătite doar 1,6 milioane de euro