Criza a pus pe minus bilanţurile a aproape jumătate din firmele româneşti şi a crescut vertiginos atât numărul debitorilor, cât şi valoarea restanţelor.
O sumă echivalentă cu 14% din PIB-ul României era blocată, în 2008, în facturi neîncasate, datorii amânate şi impozite neachitate la termen. Cele câteva luni de criză de anul trecut au făcut ca plăţile restante din economie să crească cu 22% faţă de 2007, la peste 70 de miliarde de lei (circa 19 miliarde de euro).
E greu de spus cu precizie cât de mult au crescut valoric arieratele în 2009, dar semnalele venite dinspre mediul de afaceri şi dinspre Fisc arată că avem de-a face cu o majorare cu două cifre. Cum economia va scădea anul acesta cu 7%-8%, nu e deloc exagerat să ne aşteptăm ca valoarea totală a blocajului financiar să depăşească 20% din PIB, aducându-ne înapoi la nivelul din 2004-2005. Nu sunt incluse aici datoriile pe care statul le are către firme, fie că este vorba de lucrări sau servicii neachitate, fie de rambursări de TVA întârziate, şi care contribuie, la rândul lor, la problemele de lichiditate.
Principalele producătoare de arierate sunt companiile din comerţ, responsabile pentru aproape un sfert din blocajul financiar, cele din domeniul energiei, din transporturi, din minerit şi din construcţii. Situaţia financiară proastă a companiilor e principala cauză a arieratelor – 44% din firme au încheiat 2008 pe pierdere.
44% din firmele româneşti au încheiat 2008 pe minus, valoarea totală a pierderilor raportate fiind de 43 mld. lei (8,5% din PIB)
20% din PIB ar putea reprezenta arieratele din economie la sfârşitul acestui an, un nivel similar cu cel înregistrat în 2004-2005
Efectele crizei au fost contabilizate, în premieră, de Ministerul Finanţelor. Arieratele companiilor au urcat până la 19 miliarde euro, iar pierderile nete au atins 11,6 miliarde euro în 2008, crescând mai ales pe finalul anului.
Plăţile restante acumulate de companii, atât între ele, cât şi către bugetul naţional şi bănci, pierderile suferite de firme şi domeniile cele mai lovite de griparea activităţii economice sunt analizate de Ministerul Finanţelor şi Comisia Naţională de Prognoză într-un document intern care centralizează datele din bilanţurile contabile de la sfârşitul anului trecut, fără a lua însă în calcul şi arieratele statului către mediul privat.
Primele cifre ale crizei arată că, în ultimul trimestru al lui 2008, soliditatea companiilor a fost afectată mai puternic decât se estima. După o perioadă, cea a creşterii economice, în care plăţile restante în ansamblul economiei începuseră să scadă simţitor, ultimele luni din anul 2008, care echivalează cu începutul crizei, au dus la o creştere de peste 22 de procente a volumului de facturi neîncasate sau de alte plăţi neonorate la timp.
Insolvabilitatea partenerilor de afaceri, rezultat al declinului sever al producţiei, al scăderii exportului şi al reducerii creditării, a condus la lipsa de lichidităţi cu care s-au confruntat firmele, împiedicând menţinerea unor fluxuri financiare normale, se arată în documentul întocmit de Ministerul Finanţelor.
Concluzia este că fluxurile financiare cele mai afectate de criză au fost cele dintre companii pentru că acestea nu şi-au mai decontat facturile, nu şi-au mai achitat datoriile către angajaţi sau dividendele.
Din cele 70,4 miliarde lei (însemnând 19 miliarde euro, la cursul mediu din 2008 de 3,68 lei), plăţile restante între întreprinderi au reprezentat 79,6%, iar cele către bugetul general consolidat, 18,5%. Blocajul este rezultatul unui cerc vicios din economie, arieratele acumulându-se pe măsură ce companiile au pierderi mari care le împiedică mai departe să-şi achite obligaţiile în termen.
Prin urmare, previziunea Ministerului Finanţelor este că atunci când se va trage linie pentru anul în curs se va putea constata o amplificare severă a blocajului financiar şi, implicit, a pierderilor societăţilor comerciale.
Cauzele blocajului
Creditarea dintre firme, care este „gratuită“ şi cu un mare risc – insolvabilitatea celui împrumutat -, a dus la direcţionarea resurselor spre companii cu activităţi neprofitabile şi, în final, la amânări de plăţi care au provocat blocajul financiar. Cele mai mari pierderi se află în sectoarele economiei care deţin un volum mare de plăţi restante.
Astfel, 14 sectoare economice au cauzat 67% din această pierdere şi 59% din volumul plăţilor restante. În funcţie de domeniile de activitate, se observă că deşi peste jumătate din companiile din comerţ sunt profitabile, acestea au cea mai mare pondere în plăţile restante pe total economie. Domenii cu probleme mari în achitarea datoriilor sunt producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă, construcţiile, transporturile.
Problemele dintr-un sector se transmit imediat în celelalte, generând un efect în lanţ. Companiile care nu reuşesc să-şi încaseze facturile de la clienţi nu mai au posibilitatea, la rândul lor, să onoreze plăţile către furnizori.
Omul de afaceri braşovean Ioan Olaru, patronul Oligopol Grup, spune că este prins în mijlocul blocajului financiar. „Pe de o parte, exporturile s-au redus la mai puţin de jumătate, iar la fabrica de calorifere lucrăm două zile pe lună. Dar cheltuielile sunt mari pentru că nu am vrut să trimitem oamenii în şomaj şi, din această cauză, am ajuns să acumulăm datorii la stat“, arată acesta.
Pe de altă parte, antreprenorul afirmă că are facturi neîncasate, iar o bună parte din cei peste 100 de chiriaşi din spaţiile comerciale şi industriale deţinute au probleme în a-şi achita chiriile şi utilităţile. „La toată această situaţie se adaugă refuzul băncilor de a da credite. Nici măcar pentru capital de lucru nu au vrut să ne dea decât o sumă infimă“, dezvăluie Ioan Olaru.
Domeniile cu cele mai mai pierderi şi plăţi restante din sectorul IMM activează în comerţ, construcţii, transporturi. Nu întâmplător, acestea sunt şi domeniile care s-au extins masiv în ultimii ani şi nu întotdeauna din profiturile proprii, ci prin îndatorare.
Gradul mare de îndatorare majorează impactul creşterii cifrei de afaceri asupra profitului, dar şi pe cel al scăderii veniturilor asupra rezultatului net. Determină astfel pierderi mari şi rapide pentru companiile care au luat împrumuturi, la care se adaugă o lipsă acută de lichidităţi.
Companiile din transport nu sunt doar surse pentru blocajul financiar, ci şi victime ale acestuia. George Buruiană, directorul general al operatorului feroviar privat Servtrans, spune că, în comparaţie cu anul trecut, plăţile pentru serviciile prestate de firma pe care o conduce merg foarte prost. „În special companiile de stat achită facturile cu mari întârzieri“, arată acesta.
Cine a mai avut profituri mari
Domeniul cel mai profitabil s-a dovedit anul trecut a fi activitatea juridică şi de contabilitate, în care deşi sunt mai puţin de 10.000 de companii, 74% au încheiat anul cu profit. De asemenea, 71% din cele 17 mii de firme de arhitectură şi inginerie au fost profitabile.
Cele mai multe companii îşi desfăşoară însă activitatea în comerţ, însemnând circa 37% din totalul societăţilor comerciale, dar numai 55,9% din acestea au avut profituri. De asemenea, din cele 37 de mii de firme de construcţii, doar 56% au încheiat anul trecut cu profit.
Antonia Ceposu, proprietara producătorului şi distribuitorului de materiale de construcţii Metabras, spune că firma sa are dificultăţi cu facturile neîncasate. „Nu foarte multe, nu atât de multe încât să fim disperaţi, dar există. La o parte din ele le-am spus adio, la altele ştim că plăţile se vor face la un moment dat, în funcţie de încasările partenerilor respectivi, iar în alte cazuri ne-am recuperat banii de la compania de asigurare“, explică aceasta.
Din păcate, criza i-a făcut mult mai atenţi pe asigurătorii din domeniu, care nu mai vor să încheie contracte noi, au scăzut radical plafoanele de despăgubire şi au mărit comisioanele. „Aşa că nu ne putem baza decât pe noi înşine. Ceea ce face să fim foarte atenţi cu clienţii, îi verificăm, îi vizităm periodic, încercăm să-i cunoaştem cât mai bine, să aflăm cât mai multe despre antecedentele lor. Şi, bineînţeles, încheiem contracte ferme cu toată lumea“, explică Antonia Ceposu.
Blocajul de la sfârşitul lui 2008 s-a amplificat anul acesta. Efectele se pot citi deocamdată în slabele încasări bugetare cauzate de diminuarea consumului, dar şi de reducerea profiturilor companiilor şi veniturilor populaţiei, pe fondul încetinirii activităţii economice.
Cheltuielile sunt mari pentru că nu am vrut să trimitem oamenii în şomaj şi, din această cauză, am ajuns să acumulăm datorii la stat.
Ioan Olaru, patron Oligopol Grup
663 de mii de companii aveau activitate anul trecut, conform bilanţurilor contabile depuse la Ministerul Finanţelor Publice
Energie
8,8% era ponderea plăţilor restante ale companiilor din energie (termică, electrică, gaze, apă caldă) în total arierate în economie anul trecut
860 de companii au depus bilanţuri contabile la sfârşitul anului trecut în acest sector
Comerţ
23% însemnau plăţile restante ale firmelor de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata în total, la finele lui 2008
228 de mii de companii erau active în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul, în 2008
Transporturi
7,9% era contribuţia sectorului de transporturi la volumul total al plăţilor restante din economia românească, în 2008
41.000 de societăţi şi-au desfăşurat activitatea în domeniul transporturilor anul trecut
Construcţii
8,1% din totalul plăţilor neachitate în ansamblul economiei în 2008 aparţin firmelor de construcţii şi tranzacţii imobiliare
60.000 de societăţi comerciale au activat anul trecut în sectoarele construcţiilor şi tranzacţiilor imobiliare
Distribuţia arieratelor în economie
70,4 miliarde de lei era volumul total de arierate (acumulate de întreprinderi către bugetul consolidat şi la bănci) la sfârşitul anului 2008
