Criza din imobiliare trage în jos afacerile cu materiale de construcţii, a căror creştere din 2009 a fost revizuită în scădere, la circa 10%, faţă de cele 20% înregistrate pånă acum. Se refac strategiile, dar apare avantajul scăderii preţurilor.
«Anul acesta a fost bine, avem contracte cu mai mulţi constructori din zonă. La anul, dacă oamenii vor sărăci, se vor micşora şi comenzile. Vom modifica probabil, cantităţile aduse şi vom încerca să ne axăm strict pe ceea ce se va cere», spune prahoveanul Liviu Neagu, proprietarul unui mic depozit de construcţii. Cu probleme se confruntă însă şi marii distribuitori şi producătorii de materiale de construcţii. De la un nivel de creştere estimat iniţial la cel puţin 20%, aceştia îşi refac calculele, mergånd pe un avans de minimum 5%. Pentru anul viitor, însă, puţini sunt cei care văd o continuare a trendului din ultima perioadă, cånd piaţa construcţiilor în ansamblu a ajuns la o valoare totală de zece miliarde de euro, dintre care cel puţin o treime este reprezentată de valoarea materialelor de construcţii. „E greu de estimat ce se va întåmpla pe piaţa materialelor de construcţii. Dacă vom avea parte de o creştere a pieţei cu 10%, să zicem mersi“, spune Cristian Nacu, partener în cadrul companiei de private equity Enterprise Investors, proprietarul Macon Deva şi Simcor Oradea (firmă achiziţionată în această vară cu 53 de milioane de euro).
„Piaţa este acum influenţată simultan de trei factori: reculul pieţei imobiliare, criza financiară şi sezonalitatea lucrărilor. Este de aşteptat ca atåt producătorii, cåt şi distribuitorii să se adapteze noilor condiţii de piaţă, luånd măsuri specifice momentului. Există pericolul ca unii dintre distribuitori să intre în incapacitate de plată şi apoi chiar să falimenteze, din cauza blocajului financiar“, explică situaţia Iulian Mangalagiu, director general al companiei producătoare de cărămizi Ceramica Iaşi.
Pe de altă parte, goana după profit a susţinut creşterile aberante de preţuri din imobiliare, prin scumpirile repetate ale materialelor de construcţii, producătorii şi distribuitorii ţinånd neapărat să urmeze tendinţele din real estate, piaţă al cărei comportament începe acum să fie preluat şi de cea a materialelor de construcţii. „Efectele crizei se resimt şi în sectorul nostru, dat fiind faptul că lipsa finanţărilor a condus la blocarea investiţiilor care vizau proiectele imobiliare şi expansiunea retailului. Aceste influenţe negative se vor resimţi mai ales în 2009, afectånd şi creşterea economică, dacă luăm în considerare faptul că sectorul constructiilor este motorul economiei la nivel naţional, cu cel mai rapid ritm de creştere din UE“, spune pentru Capital directorul general al Macon Deva, Marius Marin.
Estimări pesimiste
Unii analişti, dar şi jucători din piaţă cred că procentajul de creştere al pieţei materialelor de construcţii se va diminua cu minimum 10%, dar nu este exclusă nici varianta unei creşteri scrise doar cu o cifră. Pe de altă parte, în condiţiile în care economia europeană se apropie vertiginos de criză, orice creştere pe piaţa internă, fie ea şi sub estimări, nu poate avea decåt un rol pozitiv. „În 2008, creşterea volumică a pieţei materialelor de construcţii va fi de circa 15%. Deocamdată, premisele pentru 2009 sunt mai degrabă pesimiste, cel puţin pentru prima jumătate de an, pånă cånd consumatorii vor începe să se crediteze din nou şi se vor relua tranzacţiile din piaţa imobiliară“, crede Iulian Mangalagiu. Acest procentaj reprezintă jumătate din cel avansat pentru întreaga piaţă a construcţiilor, care ar putea atinge în acest an o valoare de circa 13 miliarde de euro, conform previziunilor Asociaţiei Romåne a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Şi Marian Miluţ, patronul producătorului de BCA Prefab Modelu, are previziuni pesimiste. „Piaţa imobiliară va scădea cu 30%, iar cea a materialelor de construcţii cu circa 15%“, anticipează acesta. Iar replici se simt în toate subdomeniile. „Estimările de creştere cu 20% a pieţei acoperişurilor în 2008, comparativ cu 2007, aveau ca premise cu totul alte date. Cel mai probabil, această ţintă nu va fi atinsă, iar în ceea ce priveşte evoluţia din 2009, este prematur să preconizăm o direcţie a pieţei“, crede Andrei Sulyok, director general al Lindab Romånia.
Nu lipsesc paradoxurile
Un alt efect negativ al crizei de pe piaţă este şi riscul creşterii numărului de şomeri generat atåt de diminuarea businessului companiilor de profil, cåt şi întoarcerea în ţară a unora dintre muncitorii romåni care şi-au pierdut joburile în Italia sau Spania, ţări afectate grav de criza financiară.
Cu toate acestea, într-o atmosferă generală de pesimism, jucătorii din piaţă au şi unele avantaje. Cei puternici, care reclamau faptul că nu pot face faţă cererii şi intenţionau să investească pentru redimensionarea capacităţilor de producţie, pot folosi acum banii pentru investiţii destinate scăderii costurilor şi dezvoltării sistemului logistic. Mai mult, constrånse de restrångerea cererii, şi preţurile vor lua o cu totul altă direcţie, urmånd să coboare, la anul, cel mai probabil cu circa 20%. Prin urmare, în 2009, media preţurilor materialelor de construcţie va fi apropiată sau chiar sub cea din 2007. Cåt despre afacerile producătorilor de materiale de construcţii, concluzia nu poate fi decåt cea general valabilă pentru întreaga economie. Cei care au strategii solide vor rezista, iar cei care au mers pe speculaţii vor dispărea, pe fondul scăderii preţurilor şi a cererii, dar şi din cauza cursului de schimb ori a greutăţilor de aprovizionare.
«E greu de estimat ce se va întåmpla pe piaţa materialelor de construcţii anul viitor. Dacă vom avea parte de o creştere a pieţei cu 10%, să zicem mersi.»
Cristian Nacu, partener Enterprise Investors
13 mld. euro este valoarea totală a pieţei construcţiilor pentru anul 2008, estimată de ARACO. Anul viitor, această cifră ar putea scădea cu 15%, din cauza regresului domeniilor afectate de criza financiară
75% este procentajul cu care s-a scumpit oţelul-beton în iulie 2008 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit UNPR. Media scumpirilor materialelor de construcţii în acest an este de circa 20%
10% din forţa de muncă din construcţii ar putea fi concediată sau trimisă în şomaj tehnic, în condiţiile în care deficitul de muncitori din piaţă era estimat, în prima jumătate a acestui an, la aproximativ 150.000 de persoane
