Această taxă pe cifra de afaceri, aplicată în mod injust încă din 2011, este singura cauză pentru care au dispărut şi continuă să dispară medicamentele ieftine, sub 25 lei, în marea lor majoritate fabricate în ţară şi utilizate de peste 8 milioane de pacienţi.
"Astfel, taxa clawback a crescut de la circa 5% în 2011 la 12% în 2015, ajungând la 20% în 2017 – ne aşteptăm ca taxa să fie 30% în a doua jumătate a anului 2018, din cauza creşterii consumului de medicamente scumpe", a declarat Dragoş Damian, director executiv PRIMER, potrivit Agerpres.
Potrivit PRIMER, discuţiile din ultima vreme despre taxa clawback sunt "fake news", de natură să creeze îngrijorare în rândul pacienţilor, să discrediteze industria sănătăţii şi "să incapaciteze" fabricile de medicamente din ţară.
"Putem demonstra prin calcule economice că taxa clawback reprezintă 25% din valoarea medicamentelor care costă sub 20 lei la poarta fabricii, care se situează astfel sub pragul unei rentabilităţi industriale. Mai mult, medicamentele care costă sub 10 lei înregistrează o pierdere de 1 până la 2 lei din cauza taxei clawback", a spus Dragoş Damian.
El a menţionat că în nicio ţară din lume autorităţile nu aplică o taxă suplimentară de 20% asupra producătorilor de medicamente şi, mai mult, în ţările din UE unde se întâlneşte o astfel de taxă medicamentele ieftine sunt scutite de la plata ei.
"Cerem în continuare premierului Mihai Tudose să ia în serios semnalul de alarmă tras de PRIMER, să dialogheze cu fabricile de medicamente din ţară şi să ia măsuri pentru a asigura accesul pacienţilor la medicamentele ieftine", a declarat reprezentantul PRIMER.
