Primii moştenitori români cu sute de milioane de euro

Iosif Constantin Drăgan, unul dintre cei mai bogaţi romåni, a decedat pe 21 august. Averea sa era estimată, în 2007, de Top 300 Capital, la 1,5-1,6 miliarde de euro. Una dintre cele mai mari averi din Romånia va fi împărţită de moştenitori în perioada următoare. Iosif Consantin Drăgan a încetat din viaţă săptåmåna trecută, la 91 de ani, iar imperiul creat din distribuţia de gaze lichefiate va trece în måinile urmaşilor. Cei mai îndepreptăţiţ

Iosif Constantin Drăgan, unul dintre cei mai bogaţi romåni, a decedat pe 21 august. Averea sa era estimată, în 2007, de Top 300 Capital, la 1,5-1,6 miliarde de euro.

Una dintre cele mai mari averi din Romånia va fi împărţită de moştenitori în perioada următoare. Iosif Consantin Drăgan a încetat din viaţă săptåmåna trecută, la 91 de ani, iar imperiul creat din distribuţia de gaze lichefiate va trece în måinile urmaşilor. Cei mai îndepreptăţiţi la avere, din punct de vedere legal, ar fi soţia sa, Veronica Guşă de Drăgan, şi cei trei copii, un băiat în vårstă de nouă ani şi doi gemeni de şapte ani. Soţia lui Drăgan, cu peste 50 de ani mai tånără decåt acesta, este fiica generalului Ştefan Guşă, fostul şef al Marelui Stat Major. Iosif Drăgan a fost căsătorit de două ori. Din prima căsnicie, cu Teresa Maria Morioglini, decedată, n-a avut însă niciun urmaş oficial. Însă, o avere de ordinul sutelor de milioane poate atrage mulţi pretendenţi. S-a întåmplat chiar înainte de decesul milionarului, cånd presa a relatat despre un fiu nelegitim, Mike Fink, care afirma în 2005 că a obţinut o decizie de paternitate într-un tribunal din Germania.

Afacerile profesorului Iosif Constantin Drăgan s-au construit în jurul Butan Gas. Deşi figurează în topul milionarilor din Romånia, companiile lui Drăgan au fost create şi s-au dezvoltat în ţări din Europa de Vest, care au scăpat de deceniile întregi de comunism. Butan Gas a fost înregistrat la registrul comerţului din Italia în primele zile ale anului 1949. Ulterior, s-au alipit investiţii în Maroc, 1953, şi Germania, 1955. În Austria şi Germania, grupul Butan Gas este prezent sub denumirea Drachengas, iar în Polonia şi Maroc, sub denumirea Dragongas. Potrivit propriilor declaraţii, Grupul Butan Gas se numără printre cei mai mari operatori de acest gen la nivel european.

În Romånia, Butan Gas a obţinut, anul trecut, un profit de circa 68 de milioane de euro, iar în Italia, afacerile s-au ridicat la 338 de milioane de euro, potrivit comunicatelor companiei. Timp de patru ani la rånd, 2002, 2003, 2004 şi 2006, Constantin Drăgan a figurat pe primul loc în Top Capital al celor mai bogaţi romåni. În evaluările anuale pentru Top 300, averea lui Constantin Drăgan s-a majorat de la 800-850 de milioane de dolari, în 2003, la 1,5-1,6 miliarde de dolari, în 2007. În 2005, acesta a fost devansat de Ion Ţiriac, iar în 2007 a fost întrecut de încă cinci milionari.

Iosif Drăgan a fost foarte reţinut în privinţa ieşirilor publice, dar în interiorul companiilor sale a fost unul dintre personajele centrale; din fiecare număr al publicaţiilor interne nu lipsesc articolele despre patron. Cel puţin la nivel formal, Drăgan figura printre cei care conduceau efectiv afacerile. De pe site-ul societăţii-mamă din Italia aflăm de petrecerea pentru aniversarea a 60 de ani de la crearea Butan Gas şi 40 de ani de la înfiinţarea Fundaţiei Europene Drăgan. Gazdele evenimentului de la Parma de Mallorca au fost preşedintele fondator al grupului, Iosif Constantin Drăgan, şi soţia sa, în vårstă de 35 de ani, preşedinte executiv al grupului. Cei doi figurează ca administratori şi în afacerea Butan Gas din Romånia. Dacă discreţia a fost cuvåntul care l-a caracterizat în afaceri, Iosif Drăgan a încercat să se remarce după Revoluţie prin activităţi caritabile, culturale şi academice. A publicat cărţi de marketing, istorice sau autobiografice, a înfiinţat o universitate cu trei facultăţi în oraşul natal, Lugoj, şi a fost decorat de şefi de stat.

„Marea aventură întreprinsă de domnul profesor Iosif Constantin Drăgan, atåt ca întreprinzător, cåt şi ca om de cultură, va putea, aşadar, să continue. Doamna Daniela Veronica Guşă de Drăgan a preluat deja, de mai mulţi ani, conducerea acesteia, urmånd ca descendenţa să asigure continuitatea acelui angajament asumat, cu mulţi ani în urmă, în serviciul Europei“, se arată într-un comunicat al Fundaţiei Europene Drăgan, remis presei la aflarea decesului.

Afaceri

Afacerile lui Drăgan din Romånia gravitează în jurul grupului Butan Gas. Firma din Italia apare în acţionariatul a opt firme autohtone: trei divizii ale Butan Gas Romånia, o tipografie, o reţea de clinici private – Veroniki Life, o galerie de artă – Veroniki Art şi Drago Imobiliara. Fundaţia Europeană Drăgan apare şi ea în acţionariatul Veroniki Life şi Veroniki Art şi mai deţine, în plus, participaţii în presa locală din Lugoj. Grupului Butan Gas Drăgan are o prezenţă internaţională în 10 ţări: Italia, Austria, Germania, Franţa, Maroc, Romånia, Polonia, Bulgaria, Albania şi Serbia.

1,5 – 1,6 miliarde de dolari era averea lui Drăgan, potrivit Top 300 Capital, ediţia 2007. În primele ediţii ale Topului celor mai bogaţi romåni, averea lui Drăgan se ridica la circa 800 milioane de dolari. A fost devansat în 2005 de Ţiriac, apoi de Patriciu, Becali, Våntu, Nicula şi Păunescu

Biografie

• s-a născut în Lugoj, pe 20 iunie 1917
• a terminat liceul în Lugoj şi apoi Facultatea de jurisprudenţă din Bucureşti, în 1938
• a făcut armata, în regimentul 42 de artilerie fiind apoi trimis pe front, långă Lipova
• În 1940, a părăsit Romånia. În puţinele interviuri acordate, spune că a plecat simplu, cu trenul. A primit o bursă de studii, în Italia
• În 1941, a început o activitate comercială în domeniul petrolului, prin intermediul importurilor din Romånia în Italia, care s-a amplificat odată cu crearea, în 1948, a societăţii Butan Gas S.p.A., specializată în îmbutelierea şi distribuirea Gazului de Petrol Lichefiat (GPL)
• Şi-a stabilit domiciliul la Roma, apoi la Milano iar spre sfårşitul vieţii, la Palma de Mallorca
• În 1967, în Italia, şi în 1968, în Spania, la Palma de Mallorca, a întemeiat Fundaţia Europeană Drăgan, care a creat apoi sedii în diverse capitale şi oraşe europene.