România şi Bulgaria sunt statele cu cele mai slabe performanţe la cei mai mulţi dintre indicatorii luaţi în considerare în primul studiu care îşi propune să realizeze un index al democraţiei în Uniunea Europeană (UE), având în vedere dimensiuni precum democraţia procedurală şi electorală, drepturile şi libertăţile fundamentale, toleranţa faţă de minorităţi, cetăţenia activă şi satisfacţia pentru democraţie. Pe de altă parte, concluzionează raportul dat publicităţii joi, la Londra, Grecia şi Ungaria sunt ţările UE cu cel mai mare regres în ceea ce priveşte indicatorii care măsoară sănătatea democraţiei.
Studiul ‘Backsliders: Measuring democracy in the EU’ a fost întocmit de patru cercetători din cadrul think-thank-ului britanic Demos, iniţiativa fiind susţinută de grupul S&D din Parlamentul European şi dorindu-se a fi un demers în cadrul apelurilor la instituirea unui mecanism european comun de apărare a valorilor fundamentale ale UE. Practic, raportul îşi propune să stabilească o serie de criterii clare la nivelul tuturor statelor UE prin care să poate fi cuantificate regresele sau progresele în materie de democraţie sub toate aspectele relevante, în baza cărora Comisia Europeană (CE) şi Agenţia pentru Drepturi Fundamentale (ADF) a Uniunii Europene, cu sediul la Viena, să întocmească un raport anual.
În acest scop, susţin autorii studiului, CE trebuie să asigure un nivel suficient de ridicat al investiţiilor pentru ca ADF să poată aduna toate datele necesare din statele membre şi a produce un index obiectiv şi riguros al democraţiei. După realizarea acestuia, CE poate aplica sancţiunile pe care le consideră necesare, dar autorii sugerează că ar trebui să găsească instrumente intermediare între procedurile de infringement şi ‘opţiunea nucleară’ a articolului 7 din Tratat, care prevede suspendarea dreptului de vot al unui stat membru în Consiliu.
Indexul Demos privind democraţia în UE se bazează pe o serie de indici furnizaţi de organizaţii ca Banca Mondială, European Value Survey, CIRI Human Rights Database şi alte statistici consacrate la nivel european sau naţional, analizând date din 2000, 2008 şi 2011.
În ceea ce priveşte prima dimensiune avută în vedere de autorii studiului, ‘Democraţia procedurală şi funcţională’, România este pe locul 26 din 27 la nivelul anului 2011, după Grecia şi înaintea Bulgariei. Totuşi, România se numără printre cele şase state care au înregistrat cele mai mari progrese la acest capitol între 2000 şi 2011. ‘România a arătat îmbunătăţiri din 2000 şi până în 2008, dar de la aderarea la UE a înregistrat regrese (…) Deşi declinul este mic, este notabil, pentru că ar fi fost de aşteptat ca ţara să continue să înregistreze progrese după ce a devenit stat membru UE’, notează autorii. Clasamentul este condus de Luxemburg, Danemarca şi Suedia, iar ţările cu cel mai mare declin la acest criteriu sunt Grecia, Italia şi Ungaria.
România îşi păstrează locul penultim în UE şi la indicatorul ‘Stabilitate politică şi absenţa violenţei’, unde o devansează însă pe Grecia. La indicatorul ‘Stat de drept’, România este tot pe locul 26, înaintea Bulgariei şi după Italia, în timp ce la indicatorul ‘Controlul corupţiei’ ocupă chiar ultimul loc în UE, pe care îl păstrează şi la punctul ‘Prezenţă electorală’ la ultimele scrutinuri din 2000 şi până în 2012, fiind devansată în ambele cazuri de Bulgaria.
La cea de a doua dimensiune din raport, ‘Drepturi şi libertăţi fundamentale’, Bulgaria a înregistrat cel mai mare progres din cele 25 de state analizate. Pe ultimul loc în 2000, Bulgaria a depăşit în 2008 România, Letonia, Slovacia şi Grecia. Spania şi Ungaria au înregistrat cele mai mari declinuri din acest punct de vedere, de pe locul 8 pe 18 şi de pe 9 pe 19, într-un clasament condus de Danemarca, Suedia şi Luxemburg şi încheiat de Bulgaria, Letonia şi România.
La primul indicator al dimensiunii, ‘Libertate de expresie şi responsabilitate’, România este din nou pe ultimul loc, dar cea mai îngrijorătoare este căderea Greciei pe locul 24, în urma regresului înregistrat între 2008 şi 2011. La indicatorul ‘Libertate religioasă’, România se află tot pe ultimul loc, aflându-se printre ţările UE cu cele mai mari regrese în domeniu alături de Spania, Italia, Slovacia şi Letonia. ‘Totuşi, în cele mai recente rapoarte ale sale privind libertatea religioasă în România, din 2011 şi 2012, Departamentul de Stat american evaluează că nu au existat informaţii privind încălcarea drepturilor religioase, ceea ce ar putea duce la o creştere a scorului României la acest indicator’, afirmă autorii.
România stă mult mai bine la indicatorul ‘Drepturile economice ale femeilor’, unde se află pe locul 23, înregistrând progrese constante din 2000 şi până în 2010.
Dimensiunea a treia a raportului ‘Toleranţa faţă de minorităţi’, este singura în care România a înregistrat progrese semnificative din 2000 până în 2008, situându-se în 2008 pe locul 19 din 24, faţă de ultimul loc în 2000. România stă chiar mai bine în ceea ce priveşte toleranţa faţă de musulmani, clasament în care a urcat 11 locuri din 1999, în acelaşi interval de timp înregistrându-se şi o ameliorare în toleranţa faţă de evrei, de pe locul 24 pe locul 21.
În ceea ce priveşte ‘Toleranţa faţă de romi’, România este pe locul 18 la nivelul lui 2008, după ce în 1999 era pe locul 21. Autorii studiului remarcă la acest indicator că Italia este pe penultimul loc din acest punct de vedere şi că Cehia a căzut de pe locul 17 pe 23, în timp ce Slovacia a urcat de pe 25 pe 22.
România a înregistrat un progres de câteva locuri şi la indicatorul ‘Toleranţă faţă de imigranţi’, urcând de pe locul 21 în 1999, pe 18 în 2008. Situaţia este mult mai nefavorabilă când vine vorba de toleranţa faţă de homosexuali, unde România şi-a păstrat locul 24 din 25 în 2008, ca şi în 1999, devansând Lituania şi având înainte Bulgaria, Polonia şi Estonia, cele cinci state fiind considerate grupul cu cel mai puternic sentiment anti-homosexual din UE. Spania şi Franţa conduc în topurile toleranţei faţă de toate aceste categorii de persoane.
La dimensiunea ‘Cetăţenie activă’, România a căzut de pe locul 20 în 1999 pe 23 în 2008, devansând totuşi în clasament Bulgaria, Polonia şi Ungaria. România se află pe locul 20 la indicatorul ‘Implicare civică’, care evaluează proporţia apartenenţei la organizaţii politice, sindicale sau pentru drepturile omului, fiind menţionată printre statele care au înregistrat cele mai mari progrese, alături de Olanda, Danemarca, Irlanda, Lituania şi Estonia. Indicatorul ‘Voluntariat’ găseşte România pe locul 22, în timp ce criteriul referitor la participarea la proteste duce la o clasare a României pe locul 26. Autorii raportului observă că Ungaria, România şi Bulgaria au obţinut ‘scoruri îngrijorătoare’ la acest indicator, dar apreciază că acestea nu sunt surprinzătoare, dat fiind trecutul comunist al celor trei state, în care protestele erau reprimate cu violenţă sau pedepsite cu închisoarea.
Cea de a cincea şi ultima dimensiune ‘Capitalul politic şi social’ cuantifică măsura în care cetăţenii au încredere într-un sistem democratic de guvernare şi respectiv măsura în care cetăţenii simt că îşi controlează propriile vieţi. La această categorie, situaţia cea mai îngrijorătoare o au Portugalia şi Bulgaria, în timp ce ţările cu cele mai semnificative progrese sunt Polonia, Slovacia şi România. Ameliorarea semnificativă se menţine şi în ceea ce priveşte indicatorul ‘Satisfacţia pentru democraţie’, unde România este pe locul 18, iar clasamentul este încheiat de Letonia, Ungaria şi Bulgaria.
Situaţia este cu totul diferită când vine vorba de intoleranţa faţă de o conducere autoritară civilă sau militară, indicatori la care România se află pe ultimul loc în UE. ‘În România 72% dintre cetăţeni credeau că un regim militar este rău în 1999, proporţia crescând la 73,8% în 2008, ceea ce înseamnă 20 de puncte procentuale sub majoritatea celorlalte state UE’, se notează în raport. ‘Încrederea în sistemul democratic’ este de asemenea un indicator la care România a înregistrat regrese în 2008 faţă de 1999, deşi se situează pe locul 20 la acest criteriu. La indicatorul ‘Încredere în societate’ România şi Letonia au înregistrat mici progrese, în timp ce cele mai mari declinuri le-au avut Spania şi Bulgaria, iar regrese mai mici Ungaria, Slovacia, Grecia şi Italia. România este pe locul 25 la acest indicator, devansând Portugalia şi Slovacia.
Ultimul din cei 22 de indicatori ai raportului, cel privind ‘Controlul asupra propriei vieţi şi libertatea de alegere’, găseşte România în prima jumătate a clasamentului, pe locul 11, cea mai bună clasare a României în acest studiu. Autorii menţionează faptul că ţările din Europa de Est au înregistrat cele mai mari progrese la acest indicator, ceea ce înseamnă că ‘cetăţenii din Europa de Est au în general un sentiment mult mai dezvoltat că îşi controlează propriile vieţi, la 20 de ani după prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice’.
Într-un studiu de caz privind reformele din justiţie din România, studiul Demos notează că ultimul raport din cadrul MCV recomandă o posibilă reglementare a activităţii media pentru a răspunde eficient împotriva încălcărilor drepturilor individuale şi împotriva presiunilor şi intimidării la care instituţiile anticorupţie au fost supuse de către acestea. În replică, observă autorii, MCV-ul a devenit ţinta unor acuzaţii de politizare, iar eurodeputaţii români s-au contrat în Parlamentul European, unde susţinătorii premierului Victor Ponta au afirmat că parlamentarii de centru-dreapta folosesc mecanismul pentru a critica guvernarea socialistă. De asemenea, a devenit evidentă tensiunea dintre recomandarea Comisiei de a reglementa activitatea media şi respectul pentru libertatea de exprimare.
‘Exemplul României ilustrează, din acest motiv, chestiunile incredibil de dificile şi complexe implicate în evaluarea regresului democraţiei’, afirmă autorii studiului. AGERPRES