Ponderea mare a creditelor cu restanţe acordate populaţiei şi datoriile băncilor de 5 miliarde de euro scadente în mai puţin de o lună îngrijorează BNR şi explică blocajul de pe piaţa împrumuturilor. „Aş putea să număr pe degetele de la o månă băncile care dau credite pe noile norme“, a declarat Nicolae Cinteză, directorul direcţiei de supraveghere din BNR, vinerea trecută, în cadrul unui seminar organizat de BNR şi Alpha Bank. Este primul oficial care r
Ponderea mare a creditelor cu restanţe acordate populaţiei şi datoriile băncilor de 5 miliarde de euro scadente în mai puţin de o lună îngrijorează BNR şi explică blocajul de pe piaţa împrumuturilor.
„Aş putea să număr pe degetele de la o månă băncile care dau credite pe noile norme“, a declarat Nicolae Cinteză, directorul direcţiei de supraveghere din BNR, vinerea trecută, în cadrul unui seminar organizat de BNR şi Alpha Bank. Este primul oficial care recunoaşte blocajul de pe piaţa creditului. Cei care au vrut să contracteze credite, mai ales în valută, în ultima lună au primit refuzuri politicoase de la angajaţii de la ghişeu: „pentru moment, nu acordăm astfel de credite deoarece dorim să protejăm clienţii de fluctuaţii ale cursului şi dobånzilor“. În acelaşi timp, şefii băncilor negau sistarea creditării, susţinånd doar că băncile sunt mult mai prudente atunci cånd îşi selectează clienţii.
Trei sunt motivele pentru care acordarea de noi credite este ca şi sistată: intrarea în vigoare a noului regulament BNR, condiţiile mult mai grele de finanţare de pe pieţele externe, dar şi creşterea restanţelor – care ar trebui să oblige băncile să-şi revizuiască politica de creditare.
Restanţe îngrijorătoare
Datele BNR arată că 8,28% din creditele populaţiei peste 20.000 de lei erau afectate de restanţe la finele lui octombrie. „Există bănci unde indicatorul este de două ori mai mare decåt media pe sistem, dar sunt instituţii cu pondere mică. Au fost cazuri cånd restanţele veneau dintr-un singur produs, ceea ce arată un management al riscului extrem de defectuos“, susţine Cinteză.
Potrivit oficialului BNR, restanţele populaţiei au crescut de la începutul anului cu 112,33%, depăşind de trei ori ritmul de creştere al creditului – de doar 34,73%. BNR se arată mai îngrijorată de tendinţa de creştere a restanţelor decåt de sumele neplătite la timp – acestea avånd în continuare o pondere sub 1%.
Resurse limitate
O altă barieră în calea creditului este lipsa surselor de finanaţare. „Băncile comerciale au un stoc mare de cereri de credit pe care nu vor să le onoreze din cauza lipsei de finanţare pe termen lung, deşi susţin că noul regulament le limitează activitatea“, susţine Cinteză.
În teorie, modelul de funcţionare a băncilor este următorul: se atrag resursele financiare de la clienţi, sub formă de depozite, apoi acestea sunt plasate în credite. În cazul Romåniei, cererea de credite a depăşit ritmul de constituire a depozitelor, astfel că o parte din împrumuturi au fost finanţate din surse externe. Ion Drăgulin, şeful direcţiei de stabilitate din cadrul BNR susţine că tendinţa de finanţare externă a creditării a fost prezentă în mai multe state est-europene.
În Romånia, la finele lui septembrie, la fiecare leu atras din depozite s-au acordat credite de 1,24 lei. Diferenţa a fost acoperită din linii externe. În condiţiile crizei financiare, există riscul ca liniile de finanţare externe disponibile în prezent să nu mai existe în viitor. La sfårşitul lui octombrie, pasivele externe ale băncilor depăşeau 25 de miliarde de euro, iar 21% din total – peste cinci miliarde de euro – au scadenţe mai mici de o lună. De altfel, înrăutăţirea condiţiilor de acces la finanţare externă a fost unul din motivele pentru care Standard&Poor’s a scăzut ratingul Romåniei sub pragul de investment grade. „În 2009, nevoile de finanţare nete ale Romåniei este de aşteptat să ajungă la 125% din încasările contului curent plus rezervele disponibile. Există un risc în creştere ca băncile mamă să reducă liniile de finanţare către fiice, în condiiţe în care o treime din pasivele sistemului financiar romånesc provin din finanţări intrabancare, în principal de la băncile mamă“, se arată în raportul Standard&Poor’s publicat odată cu scăderea ratingului.
Şeful supravegherii din BNR susţine că a cerut băncilor planuri de criză, prin care să arate cum îşi vor asigura lichidităţile, iar în cazul a două bănci greceşti au fost solicitate chiar şi majorări ale capitalului social. Banca centrală nu a acceptat scrisorile de confort din partea băncilor-mamă ca soluţie în caz de criză. Nicolae Cinteză susţine că a avut discuţii cu autoritatea de supraveghere din Austria – cel mai important investitor în sistemul bancar romånesc – pentru a găsi soluţii în caz de criză.
BNR are în vedere cinci tipuri de măsuri pentru a evita falimentele bancare: limitarea ritmului de creştere a portofoliului de credit, stoparea creditării în cazul unei bănci pe o anumită perioadă, impunerea unor provizioane suplimentare, modificare a normelor de creditare, iar în ultimă instanţă se ajunge la interzicerea atragerii de depozite.
«Aş putea să număr pe degetele de la o månă băncile care mai dau credite. Posibilitatea apariţiei unor probleme la băncile-mamă a făcut ca sumele transferate de acolo să fie puse sub semnul întrebării.»
Nicoale Cinteză, şeful direcţiei de supraveghere din BNR
5 mld. euro este valoarea datoriilor băncilor, care ar trebui achitate în mai puţin de 30 de zile