Firul 1 al gazoductului Giurgiu-Ruse, prima secţiune din proiectul regional BRUA, va fi gata în 15 septembrie, iar Firul 2 în luna decembrie 2016, au declarat pentru Capital surse din cadrul companiei Transgaz. Astfel, în trei săptămâni sistemul de gaze din România va fi legat, pentru prima dată, cu o ţară vecină pentru schimburi transfrontaliere. Este adevărat că, în prezent, există o conductă între Ungaria şi România (Szeged-Arad), dar numai pe relaţia import, şi una între România şi Republica Moldova, numai pe relaţia de export, dar cantităţile de gaze tranzitate sunt infime, din cauza limitărilor tehnice, asa că, practic, Giurgiu-Ruse va fi singura legătură a reţelei româneşti de transport cu vecinii. „De la anul, încep licitaţiile pe rezervare de capacitate, care vor decide firmele ce vor dori să facă exporturi şi importuri de gaze“, ne-au explicat sursele citate.
Istoric zbuciumat
Lansat cu surle şi trâmbiţe în 2011, de către guvernele României şi Bulgariei, proiectul ar fi trebuit să fie terminat un an mai târziu. Însă constructorul selectat de Transgaz, firma Cala SA din Târgu-Mureş, a fost incapabil să realizeze subtraversarea Dunării timp de trei ani. Într-un final, în februarie 2015, Transgaz a denunţat contractul cu CALA. Un an mai târziu, la începutul lui 2016, a fost selectat un nou antreprenor general, consorţiul austriac HABAU, care a început lucrările pe Firul 1 în aprilie şi pe Firul 2 în iulie, pentru ca să le termine, conform Transgaz, doar cinci luni mai târziu.
Valoarea proiectului Giurgiu-Ruse lui este de 24 de milioane de euro, din care 9 milioane de euro este contribuţia UE, iar finalizarea lucrărilor este aşteptată pentru luna viitoare. Odată gata GiurgiuRuse, gazele vor putea circula dinspre Bulgaria spre România şi invers. Giurgiu-Ruse este prima secţiune din BRUA, un proiect regional de interconectare a pieţelor de gaze din regiunea central şi est-europeană. Cea mai mare parte din conducta BRUA se va găsi pe teritoriul României, astfel ţara noastră va câştiga şi din impunerea de taxe de tranzit pe transportul de gaze, nu numai din comerţul transfrontalier. Dar cel mai important câştig pentru România este că ţării noastre i se oferă şansa unei alternative la importurile din Rusia, dar şi pieţe de desfacere pentru gazele locale, mai ales că acestea sunt, în prezent, în surplus faţă de consumul intern.
Realizarea BRUA, partea din România, presupune că Transgaz trebuie să construiască o conductă de 530 de kilometri între Podişor (Giurgiu) şi Horia (Bihor) prin care să tranziteze gazel între Bulgaria şi Ungaria, apoi mai departe, spre Vest. Acest proiect costă 550 de milioane de euro, iar UE ne finanţează o treime din această sumă.