Ultima reducere de dobândă operată de BNR redeschide drumul creditării. Guvernatorul Isărescu crede că băncile îşi vor regândi strategiile de dobândă la depozite, iar relaxarea împrumuturilor se va produce mai întâi pentru companii.
Consiliul de Administraţie al BNR a decis, miercuri, să reducă dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 9,5% pe an. De asemenea, a menţinut ratele rezervelor minime obligatorii pe care băncile sunt obligate să le constituie la BNR din sumele atrase în lei şi în valută, la 18%, şi, respectiv, 40%.
Măsura de reducere a dobânzii, aşteptată de mai mult timp în piaţă, ar trebui să revitalizeze, potrivit aşteptărilor BNR, procesul de creditare a economiei, care şi-a încetinit creşterea.
Primele care vor simţi efectele pozitive vor fi firmele. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a arătat că se aşteaptă ca relaxarea creditelor să apară mai întâi la această categorie de clienţi şi abia apoi la persoanele fizice. În opinia sa, problemele băncilor comerciale la ora actuală s-ar putea să nu fie legate foarte tare de nivelul creditelor neperformante, „care sunt în limite tolerabile“, ci de costul ridicat pe care şi l-au asumat băncile în urma majorărilor succesive ale dobânzilor la depozite.
Dependente de sumele atrase de la deponenţi (n.r. – în special de depozitele de mare valoare, remunerate cu dobânzi de peste 18% la lei), băncile vor trebui să mai aştepte o perioadă înainte de a-şi schimba politica de creditare. „Din această cauză, pentru sfârşitul anului, avem cu siguranţă o certitudine: vom avea alte ierarhii ale băncilor, iar modificările vor fi importante, şi diferenţele foarte mari de la o bancă la alta vizavi de politica de creditare“, a precizat Isărescu.
Un sprijin suplimentar pentru reluarea creditării va fi dat de dorinţa băncii centrale de a păstra niveluri apropiate între dobânda de politică monetară şi cea de pe piaţa interbancară. Discrepanţele mari dintre cele două au început de altfel să dispară în ultima perioadă.
Dobânzile merg umăr la umăr
„Prin uşoara ţintire a dobânzii de pe piaţa interbancară“, vor fi evitate şi situaţii de genul celor înregistrate în luna octombrie 2008, când nivelul Robor (dobânda la creditele de pe piaţa interbancară) sărise de 100% pe an.
Mugur Isărescu a explicat că „într-o lună sunt variaţii foarte mari de lichiditate pe piaţă şi tocmai de aceea sunt necesare intervenţiile BNR prin injecţii şi sterilizări alternative de lichiditate“. Dobânzile practicate de bănci pe piaţa interbancară sunt unul dintre indicatorii care arată nivelul de lichiditate din piaţă. La finele anului trecut, în plină criză de lichidităţi, acestea au crescut puternic, mult peste nivelul dobânzii BNR. Concordanţa la care au ajuns în prezent cele două tipuri de dobânzi arată că dobânda BNR a devenit într-adevăr operaţională.
Băncile au nevoie de câteva săptămâni pentru a-şi regândi politica de dobânzi, în special pe partea de pasive.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
3% este, în opinia guvernatorului BNR, nivelul maxim al dobânzii reale (fără inflaţie) pe care şi-l poate permite România la ora actuală, nu de 12% -14%, cât oferă acum unele bănci.
Dobânda de politică monetară
Cu paşi mărunţi, banca centrală a redus dobânda de politică monetară, iniţial cu 0,25%, acum cu 0,5%. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului va mai exista cel puţin o treaptă de reducere, până la 9% pe an.
