Primul val al A/H1N1 ne costă 25 milioane euro

Având un posibil impact de 3,5% asupra PIB-ului mondial anul acesta, dacă ar ataca 25-30% din populaţia fiecărei ţări, gripa pandemică uşurează bugetul României de circa 25 milioane de euro.

Anul acesta, gripa pandemică, ce deja a stârnit un val de îngrijorare în România după ce a îmbolnăvit peste 700 de persoane, dar şi cea sezonieră, care acum îşi face simţită prezenţa, vor costa statul român peste 27 de milioane de euro. Aici sunt incluse numai costurile pentru medicamente, vaccinuri şi materiale de protecţie care au fost prevăzute în bugete până acum. Se estimează însă că gripa pandemică va afecta în patru valuri întreaga lume până în 2011. Prin urmare, efectele asupra economiei autohtone vor fi mai mari, deşi o estimare concretă nu se poate face în momentul de faţă, din cauza evoluţiilor impredictibile ale răspândirii virusului.

Spre exemplu, în astfel de situaţii, turismul este cel mai afectat sector economic, lucru care s-a văzut şi în cazul gripei aviare din 2005. „Delta Dunării a fost cea mai afectată atunci, şi îmi amintesc că aproximativ un an de zile s-a înregistrat o scădere de circa 50% a traficului turistic în această zonă“, spune Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România. Este posibilă repetarea acestui scenariu şi anul acesta? „Da, este posibil, dar noi sperăm să nu fie cazul. Chiar Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu recomandă restricţii de călătorie din cauza virusului A/H1N1. Dar avem deja exemplul din Sinaia, care a fost afectată în mod evident“, a mai spus el.

Prevenţia poate scădea de cinci ori costurile tratamentului

Experţii au estimat că, la o rată de răspândire de 30% şi o mortalitate de 0,4%, gripa pandemică ar putea reduce PIB-ul mondial al acestui an cu 3,5%, însemnând 2.500 de miliarde de dolari. Iar prevenţia, şi implicit vaccinarea, poate fi de la trei la cinci ori mai ieftină decât tratamentul unei gripe, conform reprezentanţilor companiei Sanofi Pasteur. Lucru experimentat în Suedia, în cazul gripei pandemice: dacă 60% din populaţia ţării ar fi vaccinată împotriva A/H1N1, economiile statului ar fi de circa 250 milioane de euro.

Între timp, autorităţile centrale vor să împrumute 12 milioane de euro de la Banca Mondială şi să deblocheze din rezerva Guvernului circa şase milioane de euro pentru a acoperi costurile pe care răspândirea rapidă a gripei pandemice le impune. Astfel, numai cele zece milioane de doze de vaccin produse de Institutul Cantacuzino ne costă 9,8 milioane de euro. În plus, Guvernul a alocat 2,2 milioane de euro pentru importul a 500.000 de doze pentru vaccinarea copiilor cu vârste până la 15 ani. La acestea se mai adaugă 12,4 milioane de euro pentru achiziţionarea de medicamente antivirale folosite în tratamentul gripei şi 2,6 milioane de euro alocate de minister direcţiilor judeţene de sănătate publică pentru vaccinarea populaţiei împotriva gripei sezoniere.

Deşi spun că situaţia este critică, autorităţile încearcă, în acelaşi timp, să nu panicheze populaţia cu estimările privind numărul deceselor pe care noua gripă ar putea să le provoace. Reacţiile oamenilor arată însă că panica deja s-a instalat, cei mai mulţi uitând că, la urma urmei, este vorba despre o gripă. Este adevărat că, fiind vorba de un nou virus, organismul uman nu este pregătit să-i facă faţă, fiind astfel mult mai contagios decât altele. Însă şi gripa sezonieră provoacă decese în rândul bolnavilor, în special în cazul ţărilor sărace, care nu au un sistem medical modern: se estimează că, anual, cazurile mortale provocate de gripa sezonieră ar putea atinge numărul de 500.000, la nivel mondial.

Suntem la primul nivel pandemic, cu o rată de deces de sub 0,1%. România ar trebui să fie pregătită să-şi asume de la 3.300 la 6.000 de posibile decese.
Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat, Ministerul Sănătăţii