Vile, apartamente, terenuri, maşini luxoase, firme profitabile şi sume cu cinci zerouri în conturi. O bună parte din candidaţii la primărie în marile oraşe au o situaţie financiară impresionantă. Politicienii cu cele mai mari şanse la funcţia de edil-şef al Capitalei stau bine nu numai în sondaje, ci şi în ceea ce priveşte averea. Pedelistul Vasile Blaga are o casă de 346 de metri pătraţi în Oradea, un apartament în Aleea Modrogan, la doi paşi de Piaţa Victoriei,
Vile, apartamente, terenuri, maşini luxoase, firme profitabile şi sume cu cinci zerouri în conturi. O bună parte din candidaţii la primărie în marile oraşe au o situaţie financiară impresionantă.
Politicienii cu cele mai mari şanse la funcţia de edil-şef al Capitalei stau bine nu numai în sondaje, ci şi în ceea ce priveşte averea. Pedelistul Vasile Blaga are o casă de 346 de metri pătraţi în Oradea, un apartament în Aleea Modrogan, la doi paşi de Piaţa Victoriei, pe care a dat 860.000 de euro, şi trei hectare de teren în Cihei, Bihor, iar acţiunile deţinute la diverse societăţi (printre care Banca Transilvania şi BRD) valorează peste 200.000 de euro. Blaga are şi 1,7% din Petrolsub SA, rafinărie aflată în reorganizare, peste un milion de lei în conturi, dar şi datorează o sumă similară unor prieteni.
Adversarul de la PSD, Cristian Diaconescu, are un apartament în sectorul 3 şi o casă de 494 de metri pătraţi lângă Grădina Icoanei şi a moştenit trei optimi dintr-o casă cu teren în Stâlpeni, Argeş, şi dintr-un apartament în Bucureşti. În 2007, el şi soţia sa au câştigat peste 100.000 de euro.
Şi candidaţii de la sectoare sunt peste medie atunci când vine vorba de bani, case şi maşini. Primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, de exemplu, e posesorul unei colecţii impresionante de proprietăţi imobiliare. El deţine cote diverse (în general între 50% şi 100%) din 44 de hectare de teren şi şase clădiri (în suprafaţă totală de circa 3.750 de metri pătraţi) în Bucureşti, Sinaia, Predeal, Eforie Sud, Snagov şi Verneşti (Buzău), două autoturisme, o colecţie de bijuterii şi obiecte de artă valorând până la 140.000 de euro, plus 124.500 de dolari, 55.800 de euro şi 62.000 de lei în conturi. Cu mici excepţii, proprietăţile şi obiectele de valoare au fost moştenite de la diverse rude, iar închirierea lor furnizează o mare parte din veniturile familiei, explică edilul.
În 2007, Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3, a câştigat, împreună cu soţia sa, din salarii şi chirii, peste 500.000 de lei (adică 12.000 de euro lunar). Cei doi au o casă de 385 de metri pătraţi şi 3.000 de metri pătraţi de teren în Baloteşti, două apartamente în Bucureşti şi un teren de 1.134 de metri pătraţi la Câmpina, precum şi 33% din Centrul Medical Panduri SRL. Edilul sectorului 6, Cristian Poteraş, este om de afaceri de mai bine de 15 ani. După alegerile din 2004, companiile au fost trecute pe numele soţiei sale. În funcţie de cota de participare, Aurelianei Poteraş îi revin 6,2 milioane de lei din activele celor nouă firme.
Haute-couture şi construcţii la Iaşi
Însă nu doar în Capitală sunt la modă candidaţii bogaţi. Primarul în funcţie din capitala Moldovei, Gheorghe Nichita (PSD), are 4,9 hectare de teren în Iaşi, Voroneţ, Pietrărie (Iaşi) şi Cudalbi (Galaţi), o garsonieră, un apartament şi o casă de 347 de metri pătraţi în Iaşi, bijuterii şi tablouri în valoare de 11.500 de euro şi două autoturisme de clasă mică. Nichita a fost implicat şi în afaceri, însă şi-a cesionat participarea în două companii pentru 69.000 de dolari, sumă pe care nu a încasat-o încă.
În decembrie 2004, Cristian Adomniţei, candidatul PNL la Primăria Iaşiului, avea o garsonieră de 27 de metri pătraţi şi un teren agricol de 0,2 hectare în Iaşi. În ianuarie 2008, el avea în continuare terenul, garsoniera a schimbat-o pe un apartament de 99 de metri pătraţi, strânsese 28.000 de euro şi avea şi diverse participaţii (între 20% şi 100% în patru societăţi comerciale).
Din partea PD-L a intrat în cursă Dumitru Oprea, europarlamentar şi fost rector al Universităţii ieşene. Acesta deţine, conform presei locale, un teren, un apartament şi o casă veche, un Audi A4, dar şi 340.000 de lei şi 40.000 de euro în conturi. Cea mai prosperă concurentă la scaunul de edil al oraşului de pe Bahlui era, însă, candidata independentă Irina Schrotter. Creatoarea de modă şi soţul ei deţin acţiuni în opt companii, care au avut, în 2006, o cifră de afaceri cumulată de circa 10 milioane de euro, iar averea lor a fost estimată de jurnaliştii ieşeni la 40 de milioane de euro. Duminica trecută, Irina Schrotter a decis să se retragă din competiţia electorală şi să-l sprijine pe Dumitru Oprea.
Imperiu media şi şalupe la Constanţa
Şi Radu Mazăre, edilul Constanţei, se poate lăuda cu o avere impresionantă, el fiind, încă înainte de a fi ales, un prosper om de afaceri, implicat mai ales în media şi comerţ. Firmele în care acesta este asociat au avut, în 2006, o cifră de afaceri de peste 24 de milioane de euro, din care, în funcţie de participaţiile sale, primarului i-au revenit circa cinci milioane de euro. În plus, Mazăre deţine o şalupă, 239.000 de euro şi a dat cu împrumut 1,6 milioane de lei şi 600.000 de euro.
Contracandidatul său, Dorel Onaca (PD-L), are o avere estimată de Top 300 Capital la 15-17 milioane de dolari, deţinând, printre altele, un hotel de trei stele în Eforie-Sud, o casă de vacanţă cu 600 de metri pătraţi de teren în Mamaia, un apartament în Bucureşti şi două în Constanţa, un Jeep şi un Audi, dar şi „un kilogram de bijuterii“. Onaca este mândru că situaţia sa îi permite să-şi finanţeze singur campania electorală. „Eu aşa am făcut întotdeauna. Cred că e mai bine aşa: dacă voi câştiga, evit să mă trezesc cu tot felul de rugăminţi de la cei care m-au sponsorizat“, spune el.
Retail şi afaceri imobiliare la Craiova
Pretendenţii la Primăria Craiovei par a fi fost selectaţi după prosperitate. Antonie Solomon, edilul în funcţie, care va intra în cursa electorală sub sigla PD-L, deţine o casă de 300 de metri pătraţi cu teren de 3.330 de metri pătraţi în Leamna, o zonă rezidenţială de lux aflată la doi paşi de oraş. El mai are două apartamente şi 247 de metri pătraţi de teren, dar şi cinci spaţii comerciale în suprafaţă de 1.100 de metri pătraţi, toate în Craiova. Primarul din Bănie are şi un Volkswagen Touareg cumpărat anul trecut, aproape 300.000 de lei în conturi, iar în 2007 familia sa a încasat, din salarii şi chirii, 670.000 de lei (circa 16.000 de euro lunar). Compania Solemar SRL, unde este asociată soţia edilului, a avut în 2006 o cifră de afaceri de circa 100.000 de euro. „Eu am lucrat în comerţ înainte de 1989, iar din 1990 am intrat în afaceri pe cont propriu. Am avut şi un magazin duty-free, pe care acum l-am închis, soţia mea are două magazine în Craiova, dar cea mai mare parte a veniturilor vine din închirierea spaţiilor comerciale pe care le-am cumpărat la licitaţie după privatizarea prin metoda MEBO a reţelei comerciale de stat din oraş“, explică el.
Rivalul de la PNL, fostul subprefect Ion Groza, deţine 35 de hectare de teren agricol, 15 hectare de pădure, 0,4 hectare de teren construibil în Dobreşti, Dolj şi o suprafaţă similară în Craiova, un apartament în Slatina, unul în Craiova, o casă de 450 de metri pătraţi în Craiova şi una de 150 de metri pătraţi în comuna Dobreşti, plus un spaţiu comercial de 60 de metri pătraţi în Craiova. Firma Grony SRL, unde Groza are 100% din părţile sociale, a avut în 2006 o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de euro.
Nici candidatul PSD, viceprimarul Gheorghe Nedelescu, nu e tocmai sărac. El are un apartament de 100 de metri pătraţi şi un spaţiu comercial de 78 de metri pătraţi în Bănie, are 30.000 de lei în conturi şi 315.000 de lei daţi cu împrumut uneia dintre firmele proprii, iar în cursul anului trecut a încasat 120.000 de euro din vânzarea unor acţiuni.
Peugeot 207 şi multă modestie la Cluj-Napoca
Şi aspiranţii la fotoliul de primar de pe Bega provin din rândul celor mai înstăriţi timişoreni. Subprefectul Gheorghe Ciobanu, candidat din partea PD-L, deţine cinci clădiri în Timişoara şi Poiana Mărului, cu o suprafaţă totală de 3.000 de metri pătraţi, iar firmele sale au avut în 2006 o cifră de afaceri cumulată de aproape un milion de euro. Candidatul PSD, fostul prefect Ion Răducanu, are acţiuni în opt companii, ale căror venituri totale au depăşit, în urmă cu doi ani, 10 milioane de euro. Deşi la mare distanţă de adversarii săi, primarul Gheorghe Ciuhandu are şi el un apartament în Timişoara, un teren la Buziaş, o casă de vacanţă la Văliug şi 120.000 de lei în conturi, iar firmele soţiei şi fiului său au avut, în 2006, peste 2,3 milioane de lei cifră de afaceri cumulată.
Şi la Galaţi lupta se va da între oamenii de afaceri Alexandru Lisinschi (PD-L), Marius Stan (PNL) şi Eugen Durbacă (PC, firmele sale au avut, în 2006, o cifră de afaceri de peste şapte milioane de euro).
Nu tocmai la fel stau lucrurile în ceea ce-i priveşte pe candidaţii la primăriile din Braşov şi Cluj. Aceştia nu impresionează nici prin averile acumulate. De exemplu, Emil Boc are un apartament în Cluj, un Peugeot 207 şi 48.000 de lei şi 4.000 de euro în conturi, iar contracandidatul său social-democrat, Remus Lăpuşan, un teren, un apartament, 49.000 de lei şi 1.000 de euro, plus 50% din patru companii ce au încheiat anul 2006 cu pierderi. Colega din Braşov a lui Lăpuşan, Carmen Tănăsescu, deţine un teren la Prejmer şi un apartament în oraşul de la poalele Tâmpei, în timp ce edilul în funcţie, George Scripcaru, are o casă de 350 de metri pătraţi, dar şi 200.000 de lei datorii către bănci.
În opinia Violetei Alexandru, directorul Institutului pentru Politici Publice (IPP), nu se ştie ce efect va avea „inflaţia“ de candidaţi cu o situaţie financiară solidă asupra alegătorilor. „Există oameni pe care îi jenează averea candidaţilor şi alţii pe care îi atrag, din diverse considerente, politicienii prosperi. Însă, nu avem studii care să ne spună ce rol joacă (dacă joacă) acest criteriu în decizia de vot“, afirmă aceasta.
24.000.000 de euro a fost cifra de afaceri cumulată a firmelor în care este asociat primarul constănţean Radu MazĂre pentru anul 2006. Lui Mazăre îi revine cam 20% din această sumă.
440.000 de metri pătraţi de teren, şase clădiri cu o suprafaţă desfăşurată de aproape 4.000 de metri pătraţi, bijuterii, obiecte de artă şi numerar de peste 300.000 de euro – averea lui Andrei Chiliman.
6.000.000 de euro. La atât a fost evaluată participaţia Aurelianei Poteraş, soţia primarului sectorului 6, Cristian PoteraŞ, în activele a nouă companii din Bucureşti şi Ilfov active în domenii dintre cele mai diverse.
16.000 de euro au intrat, lunar, în casa familiei primarului din Craiova, Antonie Solomon. Cea mai mare parte provin din chiriile încasate pentru spaţiile comerciale şi apartamentele deţinute de edil.
860.000 de euro a costat apartamentul pe care Vasile Blaga, candidatul PD-L la Primăria Capitalei, l-a cumpărat în centrul Bucureştiului. Politicianul afirmă că, în câteva luni, valoarea acestuia s-a dublat.