Transformarea sustenabilă a economiei nu frânează creșterea: decarbonizarea poate stimula performanța economiilor din Europa Centrală și de Est, afirmă un nou raport, scrie Emerging Europe.
Politicile cu carbon redus le oferă cele mai bune perspective de creștere Ungariei, României și Slovaciei în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), conform principalelor concluzii ale unui analize întocmite recent de Cambridge Econometrics, o firmă de cercetare și consultanță, scrie publicația Emerging Europe.
Cele trei țări ar putea rata o ocazie de creștere echivalând în medie cu până la 2,8% din PIB-ul lor anual până în 2050 dacă nu se vor decarboniza. Mai mult chiar, pagubele efective provocate economiilor lor de schimbarea climei ar putea atinge 3,3% din PIB dacă eforturile globale de ameliorare vor rămâne nesatisfăcătoare.
„Pe baza simulărilor noastre, am constatat că tranziția activă la o economie cu carbon redus ar avea efecte pozitive în următoarele decenii”, a declarat Dóra Fazekas, directoarea executivă a Cambridge Econometrics în Ungaria.
„Țările care investesc în tehnologii cu carbon redus ar putea realiza beneficii chiar și mai mari.”
„Temerile nu se justifică”
Cambridge Econometrics afirmă că, deși organizațiile internaționale și UE realizează cât de importantă e accelerarea acțiunii climatice, guvernele sunt adesea ezitante.
Simulările companiei prin E3ME, un model macroeconomic global conceput pentru simularea politicilor, arată că temerile tipice care frânează ori blochează acțiunea la nivel guvernamental adesea nu se justifică. În realitate, tranziția la tehnologii cu carbon redus, mai ales în sectoarele energiei și transporturilor, ar constitui un stimul economic și ar reduce dependența de combustibili fosili.
Contrar unora dintre aceste temeri, acțiunea climatică graduală ameliorează securitatea energetică și evită efectele negative ale prețurilor volatile și tot mai ridicate ale combustibililor fosili, atenuând șocurile – cum este și cel actual, pricinuit de explozia prețului gazelor.
„Confruntate cu creșterea prețurilor combustibililor fosili și pregătindu-se pentru Conferința ONU privind Schimbarea Climei [COP26, începută la Glasgow pe 26 octombrie – n.EE], acesta e momentul potrivit pentru ca țările să-și revizuiască țintele de reducere a emisiilor și să-și accelereze decarbonizarea. E o ocazie în special bună pentru regiunea ECE, întrucât aceste țări se pot aștepta la beneficii peste media globală de pe urma decarbonizării”, a precizat Fazekas.
Simulările au comparat două scenarii. Primul prevede că țintele de emisii ale Acordului de la Paris sunt atinse, iar încălzirea globală e oprită cu mult sub 2 grade Celsius (scenariul Paris). Al doilea presupune persistența stării de fapt actuale, caz în care nu se ia nici o măsură și încălzirea globală atinge 4 grade Celsius până în 2100.
Investiții private
Rezultatul simulărilor economice în scenariul Paris arată că investițiile masive într-o economie verde pot mări prosperitatea economică. O mare parte a acestor investiții ar fi private, iar pentru ele va fi nevoie de politici naționale clare și de sprijin din partea sectorului financiar.
Cambridge Econometrics afirmă că în cazul celor cinci state ECE analizate (Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia) poate fi mărită creșterea economică prin politici de investiții în carbon redus și prin diminuarea dependenței de importurile de combustibili fosili mulțumită utilizării energiei produse pe plan local cu tehnologii fără combustibili fosili.
Șansele de creștere sunt mari pentru regiune, întrucât economiile ei sunt încă numai relativ dependente de combustibilii fosili, ceea ce înseamnă că mai au încă spațiu de manevră pentru opțiuni de decarbonizare cu randament relativ rapid – de exemplu în producția de energie, transporturi și încălzirea clădirilor.
Decarbonizarea le-ar aduce cele mai mari beneficii Ungariei, României și Slovaciei, deoarece în aceste țări investițiile potențiale se pot traduce în cei mai puternici stimuli.
Sectorul construcțiilor poate realiza câștiguri substanțiale din construcția de infrastructură cu carbon redus, iar sectorul automobilelor are un potențial ridicat de a beneficia de pe urma trecerii la producția de vehicule electrice.
În scenariul Paris, Ungaria își poate păstra rolul important în lanțurile valorice de transport bazate preponderent pe electricitate, ceea ce poate duce la o creștere accentuată. Decarbonizarea ar duce la micșorarea importurilor de combustibili fosili și ar genera o creștere a exporturilor de mașini și electronice, îmbunătățind și mai mult balanța comercială a țării.
Dacă aceleași tendințe se observă în general și la România în cazul unor pași activi spre decarbonizare, în cazul ei simulările indică în plus și un impact pozitiv peste medie în sectorul vânzării cu amănuntul a băuturilor și alimentelor, mulțumită creșterii veniturilor și cheltuielilor gospodăriilor. Slovacia ar urma și ea aceleași tendințe pozitive ca Ungaria și România, deși mai puțin pronunțate, dacă ar opta pentru o decarbonizare ambițioasă a economiei.
Polonia și Cehia, pe de altă parte, s-ar bucura de aceleași efecte pozitive, deși mai reduse, ale decarbonizării. Aceste efecte se diminuează însă spre finalul perioadei de simulare. Întrucât sectorul energetic al acestor state se bazează masiv pe cărbune, decarbonizarea lor trebuie să fie mai rapidă decât a celorlalte țări din regiune.