Anii de comunism rămași în spate, mentalitatea de angajat, povara fiscală și, administrativă mare, alături de lipsa unor politici publice adecvate, ne țin departe de independența financiară
Românii au sub 30 de firme mici și mijlocii la mia de locuitori, conform Cartei Albe a IMM-urilor din România 2011, care se bazează pe datele din 2009. Cu opt ani înainte, în 2001, în România activau doar 18 firme mici și mijlocii la 1.000 de locuitori. Acest indicator este un „barometru“ al spiritului de inițiativă al populației și al mediului economic. Media europeană este de 42 de întreprinderi mici și mijlocii la 1.000 de locuitori. Sunt însă state membre unde micile afaceri sunt în floare. Bunăoară, în Suedia și Spania există 58 IMM-uri la mia de locuitori, iar în Portugalia numărul acestora se ridică la 81, dublu față de media UE, în timp ce cehii au 86 IMM-uri la 1.000 de locuitori, conform datelor Comisiei Europene.
La noi, activitatea economică este concentrată în Capitală. Decalajele între numărul micilor afaceri la 1.000 locuitori din diferite județe este foarte mare: în timp ce în București sunt 67,82 IMM-uri, în Botoșani există doar 9,18 mici afaceri. Așadar, nu ne place, nu vrem sau pur și simplu ne este frică să facem afaceri?
Greaua moștenire de dinainte de Revoluție
Potrivit unui sondaj realizat în toate statele UE, 49% dintre respondenți spun că, dacă ar începe o afacere, cea mai mare frică ar fi legată de posibilitatea de a da faliment. Nesiguranța unui venit regulat a fost menționată de 40% dintre cei chestionați, în timp ce 37% se tem să nu-și piardă proprietățile. Totodată, 20% vor să evite nesiguranța locului de muncă, iar 14% se tem că vor dedica prea mult timp și efort proiectului personal.
Cei 50 de ani de comunism își spun cuvântul și astăzi, la mai bine de două decenii de la căderea fostului regim: puțini sunt cei care au inițiative de afaceri, iar mentalitatea populației este, mai degrabă, să fie ajutată de stat decât să-și ia destinul în propriile mâini.
„Strictețea care exista în timpul fostului regim în România, comparativ cu alte țări din regiune, a menținut jos numărul de firme. În plus, după Revoluție nu s-au închis imediat întreprinderile cu pierderi, astfel încât foștii angajați să poată alege antreprenoriatul“, spune Cristian Haiduc, președintele Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM). Acesta a explicat că, și în cazurile în care au fost închise întreprinderi de stat, pentru salariați au fost organizate cursuri de recalificare profesională și nu de formare antreprenorială, iar persoanele în jurul vârstei de 40 de ani au preferat să ia salarii compensatorii și să se pensioneze anticipat.
Corneliu Tănase, președintele Federației Patronale a IMM-urilor din Regiunea București-Ilfov, spune că firmele românești poartă o povară fiscală și administrativă foarte mare. Potrivit acestuia, patronul trebuie să plătească la stat aproximativ echivalentul a 80% din salariul pe care îl primește angajatul, iar algoritmul prin care se calculează penalitățile de întârziere îi secătuiește de bani pe oamenii de afaceri.
Astfel, spune Tănase, ar apărea mai multe firme în România dacă Guvernul ar reduce CAS, ar diminua dobânzile penalizatoare pentru întârzierea plății taxelor de la 33,5% pe an la 7% pe an și dacă s-ar reveni la plata impozitului pe profit anual și nu trimestrial, cum este acum. În plus, stabilitatea legislației fiscale și dobânzile bancare mai mici ar da mai multă încredere afacerilor. „Acum, îți este frică, nimic nu e predictibil. Nu poți ști ce se va întâmpla cu prețul utilităților, Codul fiscal se modifică de câteva ori pe an, apar legi care anulează alte legi, se abrogă altele, normele de aplicare ale unor legi sunt publicate după șase luni și complică sau înrăutățesc forma inițială“, prezintă, pe scurt, Corneliu Tănase viziunea micilor întreprinzători.
Totuși, spune Cristin Haiduc, acum există multe cursuri care îi ajută pe cei care au inițiativă să-și înceapă o afacere și s-o dezvolte. Printre acestea, cele organizate de agenția pe care o conduce, dar și cele din fonduri europene prin programul privind dezvoltarea resurselor umane sau incubatoarele de afaceri.
Potrivit șefului AIPPIMM, aceste cursuri de informare pentru manageri, dar și taxele mici – impozit de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri – vor contribui la creșterea numărului de IMM-uri. Opinia privind nivelul redus al taxelor nu este împărtășită însă de reprezentanții mediului de afaceri.