Asociația Energia Inteligentă (AEI) spune că principala cauză a sărăciei energetice în România este ineficiența energetică, urmată de veniturile reduse și abia apoi de preț.
România, printre țările cu cel mai ridicat nivel de sărăcie energetică
Asociația Energia Inteligentă a transmis, de asemenea, că politicile de combatere a sărăciei energetice s-au concentrat în mare parte pe subvenții și prețuri reglementate. Însă acest aspect nu a avut rezultatele dorite, iar nivelul sărăciei energetice a crescut.
Potrivit unui comunicat al organizației, alături de Lituania, Croația, Bulgaria și Slovacia, România se numără printre țările cu un nivel ridicat de sărăcie energetică. În cazul României, se pare că principalul factor al sărăciei energetice este ineficiența energetică, urmată de veniturile reduse ale populației, și abia apoi de factorul prețului.
Cu toate acestea, singura măsură energetică aplicată în România a fost exclusiv orientată spre scăderea prețului gazelor. Acest lucru nu a contribuit la reducerea ineficienței energetice, factorul principal al sărăciei energetice în România. Dimpotrivă, a accentuat-o, menținând nivelul sărăciei energetice și chiar amplificând fenomenul.
Principala cauză sunt veniturile reduse ale românilor
Sursa citată mai precizează că analizând Matricea Sărăciei Energetice din cadrul Studiului AEI, se poate concluziona că sărăcia energetică este în primul rând determinată de veniturile reale reduse ale populației românești. Acestea au fost puternic afectate de inflație în ultimii trei ani, dat și de pierderile energetice semnificative ale clădirilor din România.
Potrivit comunicatului, analizând situaţia preţurilor efectiv achitate conform datelor Eurostat/AEI pentru populaţie, pentru perioada S1 2020 – S1 2023, putem observa că România se plasează în UE pe:
- locul 5 sub aspectul preţului gazelor naturale medii achitate de consumatorul final, după ce s-a scăzut compensarea realizată de statul român;
- locul 12 la creşterea preţurilor efectiv achitate de populaţie;
- locul 9 sub aspectul nivelului preţului, achitat efectiv de populaţie după ce s-au scăzut compensaţiile acordate de autorităţi;
- locul 21 în topul european al creşterii preţului la energie electrică între 2020 şi 2023 la populaţie, dacă considerăm preţul efectiv plătit de populaţie;
- locul 6 la creşterea costurilor cu energia în contractele de gaze şi energie electrică, într-o gospodărie între S1 2020 – S1 2023; locul 22 în ceea ce priveşte resursele alocate pentru criza energetică.
Asociația Energia Inteligentă a mai precizat că în 2022, costurile medii pentru energia utilizată în gospodării (gaze naturale și energie electrică) au crescut cu aproximativ 93% față de anul 2020. Iar în anul 2023, aceste costuri au înregistrat o creștere de aproximativ 83%.
În acest context, AEI a propus măsuri pentru reducerea sărăciei energetice în România, care includ limitarea ineficienței energetice, creșterea veniturilor populației și controlul creșterii prețurilor la gaze și energie.