Principalele bănci cu capital străin din România vor menţine un nivel de solvabilitate de peste 10%

17 martie 2011, 16:13 de CAPITAL

Ultima modificare în 17 martie 2011, 18:13

Reprezentanţii băncilor-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin care îşi desfăşoară activitatea în România şi-au afirmat angajamentul pe termen lung faţă de România, unde urmează să menţină un nivel de solvabilitate cu mult peste 10%, au declarat bancherii prezenţi la întâlnirea cu FMI şi CE desfăşurată la Bruxelles, se arată într-un comunicat publicat joi pe site-ul Biroului FMI pentru România.

‘Alături de noul program de asistenţă financiară de tip preventiv convenit cu FMI şi UE, acest angajament pe termen lung va contribui la consolidarea încrederii investitorilor în România şi la revenirea economiei pe o traiectorie de creştere sustenabilă’, apreciază FMI.

Participanţii la cea de-a cincea reuniune dintre membrii Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare, din care fac parte instituţii financiare internaţionale şi principalele nouă bănci cu capital străin care acţionează în România (Erste Group Bank, Raiffeisen Group, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank) şi-au exprimat satisfacţia faţă de faptul că, pe toată durata programului, început în 2009, băncile-mamă ‘şi-au onorat în mare măsură angajamentele privind expunerea faţă de România la nivel de grup’.

‘Onorarea angajamentelor’ înseamnă că băncile semnatare şi-au respectat angajamentul de a furniza ex ante capital suplimentar în anii 2009 şi 2010, astfel încât subsidiarele lor din România au menţinut o rată de adecvare a capitalului de peste 10%, pe toată durata programului. În continuare, se arată în comunicat, ‘băncile vor continua să asigure un nivel al solvabilităţii cu mult peste 10%’.

Participanţii la întrunirea de la Bruxelles au reiterat rolul major pe care Iniţiativa europeană în domeniul coordonării bancare l-a avut în sprijinul acordat României pentru a depăşi punctul minim al declinului economic şi financiar. În document se subliniază că băncile şi-au exprimat în unanimitate interesul de a menţine la un nivel adecvat sau de a-şi majora expunerea faţă de România. În contextul Iniţiativei europene în domeniul coordonării bancare, participanţii au convenit să se organizeze reuniuni periodice pentru continuarea dezbaterilor pe aceste teme.

Pe parcursul reuniunii, participanţii au fost informaţi asupra progresului realizat în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţionalităţilor referitoare la politicile economice convenite prin programul actual de asistenţă financiară, precum şi asupra principalelor condiţionalităţi prevăzute de noul program de tip preventiv, în valoare de cinci miliarde euro, cu o durată de doi ani, care se anticipează a fi aprobat în curând atât de UE, cât şi de FMI.

Reamintim că, la încheierea misiunii de evaluare a FMI la Bucureşti, în 8 februarie 2011, şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a afirmat, într-un interviu acordat Agerpres, că misiunea pe care a condus-o a avut discuţii ‘cu băncile care au luat parte la Iniţiativa de la Viena şi ele cred că e bine ca acest acord să fie continuat. Am vorbit şi cu BNR, care şi ea este de părere că ar trebui prelungit acordul. Este limpede că nu mai sunt aceleaşi condiţii ca atunci când s-a născut această Iniţiativă dar, dacă participanţii cred că ea este oportună, de ce să nu o continuăm? Cele mai multe bănci consideră că procesul început la Viena este util, independent chiar de ţintele de expunere în România. Sincer vorbind, cred că unora dintre bănci le convine să aibă aceste ţinte de expunere pentru că astfel dau măsura ataşamentului lor faţă de România. Este o ocazie să îşi prezinte public acest ataşament şi decizia de a rămâne în România’, a precizat Franks.