Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu consideră că principalele obstacole în ceea ce privește dezvoltarea agriculturii în România sunt de natură structurală și nu a fost găsită o soluție în peste 30 de ani.
România va trebui să valorifice mult mai bine avantajele competitive pe care le deţine pentru dezvoltarea agriculturii şi asigurarea independenţei alimentare a ţării, în condiţiile în care principalele obstacole sunt de natură structurală şi rezolvarea lor trenează de peste 30 de ani, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.
Dezvoltarea agriculturii capătă noi valenţe
„În noul context geopolitic dezvoltarea agriculturii şi asigurarea independenţei alimentare a ţării capătă noi valenţe devenind o componentă a securităţii naţionale, dar pentru aceasta România va trebui să valorifice mult mai bine avantajele competitive pe care le deţine. În ultimii ani, o serie de bănci comerciale şi-au îndreptat atenţia către finanţarea agriculturii, dar ca în orice alt domeniu, băncile trebuie să fie mai întâi convinse de bonitatea potenţialului client.
Este de la sine înţeles că fără un istoric sau fără perfomanţe sau fără o anumită anvergură a clientului, acesta va avea dificultăţi în a atrage finanţare. Dar oricât de deficitară ar fi finanţarea activităţilor agricole, nu acesta este principalul obstacol în calea dezvoltării acestei ramuri. Principalele obstacole sunt de natură structurală şi rezolvarea lor trenează de circa 30 de ani”, a subliniat marţi Mugur Isărescu, într-un mesaj citit de economistul şef al BNR, Valentin Lazea, la Conferinţa Naţională dedicată Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”.
Problemele structurale ale agriculturii
În opinia sa, o primă problemă structurală o constituie fărâmiţarea excesivă a proprietăţii agricole şi lipsa consolidării, fie prin absorbţie, fie prin asociere.
„Micii producători sunt încă reticenţi confundând asocierea cu cooperaţia din vremurile comuniste, dar nu realizează că individual pot discuta de pe picior de egalitate cu furnizorii de seminţe şi îngrăşăminte, cu firme de transport şi depozitare, cu marile lanţuri de magazine. Vă revine dumneavoastră, tinerilor leaderi din agricultură, să schimbaţi această mentalitate”, a transmis guvernatorul BNR.
Potrivit sursei citate, o altă problemă structurală a agriculturii menţionată de guvernatorul BNR este meteo-dependenţa, în lipsa unui sistem de irigaţii corespunzător.
„Irigaţiile sunt prealabile numai pentru fermele suficient de mari, ceea ce se leagă de punctul precedent. În al doilea rând refacerea pe vechea structură a sistemului de irigaţii moştenit de la regimul comunist ar fi o greşeală, deoarece acesta se baza pe suportarea de către bugetul de stat a costului electricităţii, ceea ce este complet anti-economic.
Pe de o parte, fermele trebuie să fie suficient de mari pentru a putea suporta ele însele preţurile crescute ale electricităţii, iar pe de altă parte, în toate zonele unde este posibil, irigarea prin pompare electrică ar trebui înlocuită cu irigare gravitaţională, din lacuri şi rezervoare săpate în munţi”, a adăugat el.
Lipsa forței de muncă calificată, o altă problemă semnalată
De asemenea, lipsa unei forţe de muncă adecvat calificate în agricultură reprezintă o altă problemă structurală pe care România nu a reuşit să o rezolve deocamdată.
„O altă problemă structurală este insuficienţa unei forţe de muncă adecvat calificate. Desfiinţarea şcolilor de meserii a dus la o penurie de tractorişti, mecanici, mecanizatori etc. Sectorul privat a preluat o parte din sarcina învăţământului, dar nu poate face prea mult fără o implicare mai semnificativă din partea statului”, a atras atenţia guvernatorul BNR.
În opinia sa, finanţarea în sine, fără astfel de reforme, nu va putea rezolva lipsa de eficienţă şi de competitivitate în aceasta ramură importantă a economiei naţionale.
„Am vrut să subliniez că dumneavoastră vă revine un rol foarte important în depăşirea problemelor structurale din agricultură. Fără astfel de reforme, doar finanţarea în sine nu va putea rezolva lipsa de eficienţă şi de competitivitate. Va trebui să lucrăm împreună la refacerea prestigiului şi mândriei ocupaţiei de agricultor.
A furniza hrană pentru ţară şi a trece la o balanţă excedentară, la exportul de produse agricole, reprezintă o sarcină de deplină importanţă, mai ales în noul context geopolitic. Dumneavoastră, tineri leaderi din agricultură, trebuie să daţi acestei ocupaţii strălucirea pe care o merită”, a mai arătat Mugur Isărescu în mesajul său.
Clubul Fermierilor Români a organizat marţi Conferinţa Naţională dedicată Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură”, primul program major european care îşi propune să adreseze în mod creativ nevoia de a creşte atractivitatea pentru agricultură a noii generaţii.
Programul îşi doreşte să asigure continuitatea fermelor, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, şi să gestioneze riscurile asociate schimbărilor climatice, care necesită punerea la lucru a noilor tehnologii şi modele de afaceri.
Programul „Tineri Lideri pentru Agricultura” urmăreşte pregătirea generaţiei de tineri fermieri pentru: succesiunea afacerii de familie, reprezentarea intereselor fermierilor la nivel european şi naţional, asumarea rolului de lider în propria afacere şi comunitatea rurală, promovarea noilor tehnologii din Agricultura 4.0 şi crearea unei comunităţi de tineri promotori ai inovaţiei şi antreprenoriatului.