Principalele riscuri la adresa sănătății angajaților din România au fost evidențiate de un studiu realizat de Mercer Marsh Benefits.
Mercer este o companie globală de consultanţă în sănătate, remunerație și cariere și este prezentă pe piaţa din România sub forma parteneriatului Mercer Marsh Benefits.
Principalele riscuri la adresa sănătății angajaților. Stresul a crescut semnificativ
Astfel, 6% dintre angajați au renunțat la serviciile medicale de care aveau nevoie de teama pandemiei, nivelul stresului este în creștere, dar tot mai mulți angajați intenționează să-și schimbe stilul de viață într-unul sănătos.
Acestea sunt o parte dintre concluziile studiului Mercer Marsh Benefits: Romania Health and LifeStyle Survey 2021.
Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor a 2.000 de angajați reprezentând 40 de companii din 8 industrii care au fost incluse în prima ediție a studiului anual ce își propune să evidențieze, în particular în acest an, modul în care pandemia a modificat stilul de viață și atitudinea angajaților în ceea ce privește prevenția în sănătate.
Principalele concluzii arată că mai puțin de o treime (31.9%) dintre cei 2000 de angajați care au fost chestionați lucrează în regim exclusiv de acasă. Peste 48% dintre respondenți lucrează în regim mixt (birou și acasă), în timp ce 20% lucrează exclusiv la birou.
În timpul pandemiei, nivelul de stres a crescut pentru 58% dintre femei și 45% dintre bărbați.
”Politicile de beneficii ale companiilor trebuie adaptate noului context”
Locul în care își desfășoară activitatea respondenții poate avea un impact asupra somnului și gradului de odihnă pe care aceștia îl resimt:- exclusiv de acasă – 63.3% dorm 7-9 ore / noapte, însă doar 51% se simt odihniți.- exclusiv la birou – doar 44.4% dorm 7-9 ore / noapte, însă 57% se simt odihniți.
Iar 6% dintre respondenți ar fi avut nevoie de anumite servicii medicale pe care nu le-au accesat din cauza pandemiei. Tratamentele stomatologice ocupă prima poziție în topul serviciilor medicale la care angajații care au răspuns au renunțat de teama pandemiei.
Din punctul de vedere al principalelor riscuri identificate în pandemie, depresia și anxietatea impactează în principal femeile, în timp ce, în cazul bărbaților, sunt acumulate mai multe elemente de risc – alimentație, supraponderabilitate, stres ridicat, mișcare insuficiență, lipsa măsurilor preventive, toate conducând la un risc cardiovascular major.
”Dincolo de impactul și efectele pe termen scurt, vizibile imediat, pe care criza sanitară COVID-19 le determină, pentru angajatori este esențial să poată identifica și să ia măsuri proactive pentru menținerea în parametri optimi a stării de sănătate și a tonusului angajaților.
Politicile de beneficii ale companiilor trebuie adaptate noului context. Sincronizarea, în mod proactiv a beneficiilor acordate angajaților, cu nevoile reale ale acestora, trebuie fundamentata pe informații de calitate și expertiza consultanților de beneficii. Tocmai de aceea, studiul realizat de Mercer Marsh Benefits reprezintă un reper util pentru angajatorii români.”, arată Cristian Fugaciu, CEO, Marsh Romania.
20-30% dintre respondenții studiului, în categoria de risc
”Studiul surprinde modul în care angajații și-au adaptat stilul de viață la contextul pandemiei, ce anume au neglijat și care sunt aspectele îmbunătățite.
Riscurile pentru sănătate nu sunt întotdeauna vizibile direct. Tocmai de aceea, am îmbinat factori la vedere, ușor de cuantificat (indicele de masă corporală, mișcarea fizică, tipul alimentației) cu elemente de comportament ale respondenților din perspectiva patologiei existente și a măsurilor de prevenție pe care le adoptă”, afirmă și Dr. Mihaela Suciu, Senior Consultant Employee Benefits, Mercer Marsh Benefits.
Interesul acordat unui stil de viață sănătos este direct proporțional cu o stare de sănătate bună pe termen lung: măsurile luate de respondenți în privința alimentației echilibrate, numărului orelor de somn, mișcării fizice, găsirii de soluții eficiente de combatere a stres-ului, măsurilor preventive de imunizare și investigațiilor medicale în scop preventiv, toate acestea conduc la menținerea stării de sănătate.
Aproape jumătate (45%) dintre respondenți prezintă un interes mediu acordat schimbării stilului de viață, dintre care 57% se situează în categoria persoanelor care dețin deja boli cronice, aflate în monitorizare periodică (26% din total), sau se situează într-una dintre categoriile potențiale la risc, care au deja factori personali (fizici sau comportamentali) ce le pot afecta sănătatea pe termen scurt sau lung.
Un procentaj de 20-30% dintre respondenți se situează în categoria de risc din punct de vedere al stării de sănătate, cu potențial de creștere a procentului, dacă luăm în considerare patologia existentă și comportamentul aferent.
Bărbații, cu 50% mai puțin conștienți și responsabili
Preponderența din punct de vedere al genului aparține bărbaților, care sunt cu 50% mai puțin conștienți și responsabili din punct de vedere al măsurilor care trebuie luate pentru prevenirea îmbolnăvirilor și care prezintă de asemenea unul sau mai mulți factori de risc declanșatori ai unor potențiale boli.
47% dintre respondenți au accesat serviciile medicale necesare în timpul pandemiei, 20% au accesat parțial, 27% nu au avut nevoie de accesarea serviciilor medicale, iar 6% au avut nevoie dar nu le-au accesat.
Dintre cei 47% respondenți care au accesat serviciile medicale – 63% sunt femei iar 37% bărbați, demonstrând un comportament mult mai responsabil în rândul femeilor.
Dintre respondenții care nu au efectuat servicii medicale de prevenție în timpul pandemiei, 24% nu au efectuat nici serviciile medicale necesare (deloc / parțial), iar 42% nu au avut nevoie. 81% dintre aceștia se află în categoriile de vârstă 25-34 și 35-44 de ani.
Studiul reliefează o scădere de circa 4 puncte procentuale a angajaților care fac antrrenamente cardio cel puțin 75 de minute pe săptămână sau de cel puțin 2-3 ori în același interval.
Se constată că există o corelație între sport și odihnă, cei care fac mișcare au și un regim de viață mai disciplinat. Astfel, 62% dintre respondenți dorm cel puțin 7-9 ore / noapte față de 57% media pe tot grupul analizat și iau mesele mai disciplinat – doar 4% dintre ei “sar peste mese”, față de 6% media intregului grup.
Mișcarea, somnul și obiceiurile alimentare
Corelația mișcării cu regimul de masă și somn se verifică și în sens negativ, 37% dintre cei care nu fac mișcare dorm < 7 ore / noapte, față de 42% media, de asemenea “sar peste mese” peste media grupului și au niveluri crescute de percepție a stres-ului.
Din punct de vedere al comportamentului în functie de gen:
– Femeile care nu fac mișcare reprezintă peste 33% din total, față de 23% bărbați
– În cazul ambelor sexe – procentul celor care nu fac mișcare a scazut cu 2 puncte procentuale în medie în timpul pandemiei, față de începutul pandemiei.
Locul în care își desfășoară activitatea respondenții poate avea un impact asupra somnului și gradului de odihnă pe care aceștia îl resimt:
– exclusiv de acasă – 63.3% dorm 7-9 ore / noapte, însă doar 51% se simt odihniți.
– exclusiv la birou – doar 44.4% dorm 7-9 ore / noapte, însă 57% se simt odihniți.
– mixt (acasă + birou) – 58% dorm 7-9 ore / noapte și 58% se simt și odihniți.
Pentru angajații care dorm 7-9 ore avem și următoarele rezultate:
– 69% din aceștia se simt odihniți (față de 55% media)
– cei care se simt stresați în fiecare zi reprezinta 11% din total, față de 14% media intregului esantion
59% dintre femei dorm 7-9 ore pe noapte, în comparație cu procentul bărbaților care este de 54%; cu toate acestea, doar 51% din femei sunt odihnite după orele de somn, față de 61% din bărbați.
42% dintre respondenți dorm insuficient, < 7 ore / noapte.
Creșterea nivelurilor de stres
În timpul pandemiei, nivelul de stres a crescut pentru 58% dintre femei și 45% dintre bărbați.
17% dintre femei resimt un nivel de stres zilnic, constant, iar dintre bărbați, 10% îl percep în același fel. În funcție de locul în care aceștia își desfășoară activitatea: regimul de muncă de acasă, față de cel de la birou, este perceput cel puțin la fel de stresant de către respondenți (91.8%).
Doar 6% dintre femei doresc să își schimbe stilul de viață pentru a-și îmbunătăți sănătatea, față de 11% dintre bărbați. În mod previzibil, schimbările avute în vedere de femei sunt legate de activitatea fizică și dietă, procentele pentru acestea fiind semnificativ mai crescute decât la bărbați.
45% dintre respondenți duc un stil de viață sănătos, sau au întreprins deja măsurile necesare. 39% dintre respondenți nu văd o astfel de nevoie sau consideră că o văd, dar nu au întreprins încă nimic în acest sens.
Dintre schimbările luate în considerare de angajați aproape jumătate dintre aceștia (49%) se gândesc să înceapă programe de exerciții fizice, în timp ce peste 28% iau în considerare începerea unei diete.
Dieta sănătoasă, managementul stresului și prevenirea durerilor de spate sunt, în această ordine, primele trei schimbări consemnate de cei mai mulți dintre respondenți.
Sursă foto: Dreamstime
