Incapacitatea de a controla costurile rămâne, pentru prima dată, în afara listei primelor 10 riscuri în telecom – conform raportului Ernst & Young. Dacă, până acum, puternica poziţionare defensivă, întărită de fluxurile mari de numerar a ajutat operatorii să facă faţă incertitudinilor economice, noul context tehnologic le impune adoptarea unor noi modele de business care să le genereze creşterea pe viitor.
Cele 10 riscuri în detalii:
1. Incapacitatea de a schimba modelul de afaceri bazat pe minute de utilizare cu cel bazat pe volumele de date schimbate prin reţea
Operatorii telecom se confruntă cu schimbări importante survenite în cererile clienţilor şi în relaţia cu competitorii şi autorităţile de reglementare. În acest context, adaptarea modelelor de business pentru a răspunde noilor cereri de servicii de date devine esenţială pentru toţi jucătorii din industrie şi este principalul risc ce ameninţă sectorul în 2012. Ca răspuns, operatorii trebuie să-şi adapteze modelele de business la un ecosistem mai larg pentru abonaţii individuali, cum ar fi segmentele de servicii de sănătate şi utilităţi, si să decidă pe ce surse de venit să se focalizeze în acest mediu extins. Veniturile potenţiale pe segmentul enterprise rămân ridicate comparativ cu cele pentru abonaţii individuali, dar operatorii ar trebui să-şi modifice abordarea de provizionare (de exemplu furnizarea de cloud computing pentru IMM-uri). Operatorii ar trebui să-şi lărgească gama modelelor de facturare, susţinute de modele de business pe verticalele de piaţă utilizând de exemplu servicii în cloud.
2. Insuficienta concentrare pe schimbările comportamentale ale consumatorilor
Reţelele operatorilor sunt acum platforme de acces către un număr cât mai larg de sectoare şi servicii, cum ar fi TV, retail, bănci, iar dispozitivele mobile joacă un rol crucial în formarea experienţei clientului. Modificările de mentalitate şi comportament ale consumatorului continuă în ritm accelerat, de aceea adaptarea ofertei de servicii şi a experienţei clientului la aceste schimbări este vitală. Operatorii trebuie să comunice clar valoarea adăugată a noilor servicii provizionate, cum ar fi acreditările de securitate în cazul serviciilor de reţea enterprise, abilitatea de a livra noi tipuri de pachete pentru clienţi şi de a acţiona ca furnizor de încredere a noilor servicii emergente m-payments.
3. Lipsa de încredere în rentabilitatea investiţiilor
Studiul arată că riscurile aferente investiţiei în infrastructură sunt mai importante acum decât în anii precedenţi, ţinând cont de faptul că implementările de servicii Long Term Evolution (LTE) sunt în curs şi că multe ţări şi-au stabilit deja obiective agresive în privinţa implementării benzii largi. Operatorii au reuşit, până acum, să controleze cheltuielile de capital cu ajutorul nivelului ridicat de lichidităţi, însă lipsa de încredere în rentabilitatea investiţiilor poate atrage după sine o reducere a investiţiilor care se va traduce într-o reducere a creşterii business-ului în viitor. Forţele externe, cum ar fi reglementările şi cererea, îi fac pe operatori prudenţi în a investi în infrastructură, iar incertitudinile asupra noilor structuri de piaţă generează îndoieli asupra veniturilor potenţiale ale noilor servicii. Controlul prea puternic asupra investiţiilor poate submina calitatea serviciilor, competitivitatea şi perspectivele de creştere ale acestora.
4. Informaţie insuficientă pentru a putea transforma cererea în valoare
Pentru a rămâne competitivi, operatorii au nevoie să pună pe piaţă cât mai repede servicii noi, motiv pentru care colectează din ce în ce mai multe date despre clienţi. Operatorii ar trebui să re-analizeze aceste date din unghiuri diferite pentru a-şi îmbunătăţi poziţionarea şi pentru a anticipa schimbările pieţei şi ale clienţilor. În trecerea de la minute la volume de bytes, operatorii trebuie să utilizeze informaţii exacte şi cuprinzătoare privind atât industria, cât şi comportamentul consumatorilor. Acestea trebuie susţinute şi integrate de suportul operaţional şi de sistemele de facturare.
5. Incertitudini legate de reglementarea noilor structuri de piaţă
Presiunile generate de reglementările din industrie rămân o preocupare cheie în acest sector unde schimbările politicilor de reglementare frânează investiţiile. Conform unui studiu Ernst & Young, cadrul de reglementare reprezintă principala problemă a 41% dintre furnizorii de servicii de internet în următorii cinci ani. Eliberarea noilor spectre de frecvenţă pentru comunicaţii mobile conturează noile structuri de piaţă 4G. Incertitudinile legate de politicile de reglementare a noilor structuri de piaţă schimbă optica agenţiilor de reglementare asupra separării reţelelor en-gros de cele en-detail pentru furnizarea benzii largi ultra-rapide.
Între timp, normele din mediul online privind datele personale şi cele de securitate rămân discutabile. Imposibilitatea de a formula puncte de vedere clare cu privire la protejarea datelor personale, în termeni de responsabilităţi asumate faţă de utilizatorii finali şi de alţi jucători din industrie, ar putea submina rolul operatorilor în era digitală.
6. Incapacitatea de a capitaliza pe noile tipuri de conectivitate
Noile tipuri de conectivitate, cum ar fi machine-to-machine (M2M), redefinesc rapid conceptul de conectivitate şi promit eficienţă crescută, centrare superioară pe client şi creşterea valorii infrastructurii existente. Fiind servicii emergente, ele obligă operatorii să adopte noi modele de evaluare a acestora şi să facă faţă unor noi riscuri reputaţionale şi de reglementare şi unor costuri crescute sau ARPU (venit mediu pe utilizator) scăzut. Demersul implică şi identificarea unor noi competenţe de bază care să aducă valoare companiei. Acestea pot să diferenţieze operatorii în piaţă şi să-i ajute să delimiteze serviciile pe care le pot dezvolta în interior de cele care necesită parteneriate sau care trebuie externalizate.
7. Strategiile de fuziuni & achiziţii şi de parteneriat formulate defectuos
Deşi activitatea de fuziuni şi achiziţii a fost intensă în perioada 2010-2011, specificul şi riscurile sale s-au schimbat. Partea de control are prioritate în faţa celei de creştere iar riscurile politice, macroeconomice şi de reglementare sunt în creştere. Cu toate acestea, achiziţiile şi parteneriatele sunt esenţiale pentru succesul în segmentele de piaţă emergente, cum ar fi cele de mobile advertising şi cloud computing. Abilitatea de a susţine parteneriate va deveni un diferenţiator strategic pentru operatorii din industrie.
8. Incapacitatea de a defini noi parametri de măsurare a performanţei afacerii
Parametrii şi indicatorii cheie de performanţă (KPI) pe care operatorii îi utilizează pentru operaţiunile lor interne şi pentru a comunica performanţele către audienţele externe nu au ţinut pasul cu trecerea de la modelele de business bazate pe servicii de voce la cele bazate pe servicii de date. Mulţi dintre aceşti parametri vizează doar serviciile şi reţeaua şi nu oferă suficiente detalii despre cum s-ar putea îmbunătăţi experienţa clienţilor. În plus, indicatorii utilizaţi în raportările externe, cum ar fi venitul mediu pe utilizator (ARPU), nu mai oferă investitorilor o imagine completă. În aceste condiţii, operatorii vor fi nevoiţi să-şi definească urgent un nou set de măsurare a performanţei, care să vizeze în primul rând clientul.
9. Protecţia datelor, securitatea, şi rezilienţa operatorilor
Clienţii au mai multă încredere în operatori decât în reţelele de socializare, considerându-i capabili să le garanteze securitatea într-o gamă largă de servicii. În acelaşi timp, îi consideră principalii responsabili în caz de ameninţări primite de la terţe părţi, pentru atacuri de tip mobile malware sau rogue apps. Pentru a contracara aceste riscuri, operatorii trebuie să colaboreze cu organismele guvernamentale pentru a-şi clarifica responsabilităţile în domenii precum anti-terorismul şi conţinutul pentru copii. O colaborare extinsă este de asemenea necesară cu furnizorii şi partenerii, pentru a aborda problemele de confidenţialitate şi de securitate în zonele de servicii noi, cum ar fi cele de cloud security şi de aplicaţii mobile.
10. Lipsa flexibilităţii organizaţionale
Acesta este un risc nou intrat în topul din acest an, fiind generat de nevoia operatorilor de a dezvolta organizaţii mai flexibile, capabile să implementeze noile strategii. Trecerea la serviciile de date, intensificarea parteneriatelor dar şi creşterea imperioasă a nevoii de a răspunde rapid cererilor pieţei au produs deja schimbări majore în companii. Însă, acestea nu mai sunt suficiente. Operatorii trebuie acum să-şi alinieze unităţile de business pentru a maximiza economiile de scară, pentru a-şi consolida poziţia geografică, echilibrând balanţa între prezenţa globală şi nevoia de a răspunde specificului local. În obţinerea structurii celei mai potrivite, flexibilitatea şi pragmatismul sunt esenţiale.
