Inedit in ajun de Paste, am vizitat familia regala la Palatul Elisabeta din parcul Herastrau. Am gasit o principesa extrem de volubila, chiar prietenoasa as putea spune. si un principe care inca pare a se lupta cu “lipsa de sange regal”. Altetele Lor Regale, Radu si Margareta ne-au vorbit despre relevanta regalitatii, rolul lor in societatea romaneasca plina de hibe, dar si despre ce urmeaza.
Capital: Alteta, cum mai functioneaza o familie regala moderna si cum ar trebui sa vada romanii, dincolo de ce li se ofera in momentul de fata, familia regala?
Radu de Hohenzollern: Intrebarea dumneavoastra duce la ideea ca e o institutie in declin, si nu am nimic impotriva acestei viziuni daca judecam dupa faptul ca monarhiile constitutionale din Europa de Vest au avut dupa al doilea razboi mondial o scadere a importantei lor politice, pana la a ajunge sa nu mai aiba relevanta politica. Dar in Europa de Sud-Est se petrece un fenomen vital, foarte caracteristic natiunilor, si anume acela ca regalitatea, ca valoare, ca un castig dobandit al societatii se desprinde de caracterul politic al monarhiei, care este Coroana plus puterea politica, si ramane simplu, doar relevanta Coroanei, ca institutie care incarneaza suveranitatea unei tari, demnitatea ei, mandria ei, intregimea ei, rostul ei… Or aceasta institutie, spre deosebire de altele, asigura continuitatea.
Capital: E un exemplu Bulgaria in sensul acesta?
Radu de Hohenzollern: Intr-un anume fel, da. Dar acolo e un fel de alta cale, pentru ca fostul monarh a devenit prim-ministru si a adoptat o cale politica de a-si sprijini tara.
Capital: Dar nu cumva este o negare a valorilor initiale?
Radu de Hohenzollern: A valorilor politice sub aspectul monarhic, da. Dar nu e o negare pe care o face regele Simion. Este o adaptare pe care i-o cere viata, pentru ca el nu a fost intrebat in 1946 daca vrea sau nu sa plece, i s-a pus in vedere ca trebuie sa plece, iar poporul roman la 30 decembrie 1947 nu a fost intrebat daca mai doreste monarhie. I s-a spus a doua zi ca nu mai exista. Deci, din momentul acela incepand, lumea a trebuit sa se adapteze, asa cum si economia romaneasca a trebuit sa se adapteze de la o economie larga, europeana, nu stiu daca o putem numi de piata, dar in orice caz pe temeiuri libere si destul de democratice la o economie socialista, falimentara, care timp de patru decenii a dus la sapa de lemn.
Capital: In concluzie, cum ar trebui sa incadram familia regala?
Radu de Hohenzollern: In societatea romaneasca, care nu are institutii puternice, tot ceea ce poate ingrosa tusa stabilitatii, a statorniciei nationale, trebuie folosit. Daca Romania avea stabilitatea Germaniei si forta institutiilor Marii Britanii, nu ar mai fi avut regalitatea rolul si importanta pe care o are astazi. Romania are nevoie de argumentele ei majore, pentru a se reintoarce in cadrul democratiilor stabile. Rolul Casei Regale, astazi, in Romania este acela ca sprijina dezvoltarea democratica, inspira natiunea romana, da puterea exemplului si participa cu instrumente concrete la dezvoltarea economica, fara ca ea sa se suprapuna cu o agentie economica.
Capital: Au existat diverse forme de dezbatere publica, pana la a contesta rolul dumneavoastra legat de sprijinul pe care il acordati direct Guvernului si integrarii Romaniei. Oamenii cum ar trebui sa-l vada, pentru ca mai degraba a aparut informatia care tinea de finantarea programului decat ceea ce faceati dumneavoastra?
Radu de Hohenzollern: Relevanta acestei functiuni este in ultimii patru ani destul de puternica. In domeniul economic direct, actiunile se desfasoara pe mai multe planuri. Mai intai eu am, in calitate de reprezentant special, o treime din angajamentele cu caracter economic, pentru ca gasesc ca una dintre cele mai puternice expresii ale libertatilor care trebuie redobandite in Romania este in jurul initiativelor economice. Gasesc ca si securitatea nationala are de castigat, pentru ca o tara prospera este mult mai stabila, are de castigat si forta ideii democratice, pentru ca omul cand are un anume fel de prosperitate, chiar si o forma bruta de prosperitate, incepe sa se gandeasca la principii, la idealuri, la viitor pentru familia lui. In al treilea rand, pentru ca o tara care are independenta energetica, forta economica, este o tara care joaca un anume rol.
Capital: Noi putem spune ca avem, si cred ca stiti si dumneavoastra, un presedinte extrem de populist, un presedinte al maselor, care se manifesta si pe plan extern aproximativ asemanator, care uneori ia prin surprindere partenerii de dialog. Cum este privita acum Romania ca tara?
Radu de Hohenzollern: Depinde de locul unde se desfasoara aceasta activitate de sustinere a intereselor romanesti, pentru ca, de pilda, mediul politic cunoaste mult mai bine dezvoltarea romaneasca decat dumneavoastra sau decat mine, pentru ca acum totul este transparent, iar mijloacele lor de masurare sunt mai subtile decat ale noastre. Pe de alta parte, opinia publica si mass-media acestor tari are alt tip de, cum se spune in engleza, “approach”, adica apropiere asupra fenomenului. Fenomenul este uneori alterat de interesele celui ce vorbeste de Romania, de pilda, in aceeasi tara, poti avea o clasa politica care are relatii exceptionale cu politicul de la Bucuresti si o mass-media care sa fie cu mult mai virulenta asupra tarii decat este clasa politica.
Capital: Cum se finanteaza, in momentul de fata, Casa Regala?
Radu de Hohenzollern: Casa Regala are ca sprijin din partea statului bugetul meu, care este un buget transparent, un buget care apare in Monitorul Oficial in fiecare luna ianuarie, are de asemenea veniturile personale ale Majestatii Sale, care sunt minuscule si care fac ca de 50 de ani sa aiba mereu, in fiecare luna, securea deasupra capului si sunt anumite proiecte economice care au inceput la Savarsin in jurul castelului, dar care, pentru moment, din pacate, nu produc, si doar consuma. In plus, fata de asta sunt anumite bunuri destul de importante care acum sunt in curs de retrocedare si, ca atare, nu au inceput inca sa produca. Domeniul Sinaia este inca in negociere, la ora la care vorbim noi nu am primit inca nimic inapoi, iar padurile, cele doua, de la Savarsin si Sinaia, sunt si ele in curs de retrocedare.
Capital: Iar retrocedarea financiara?
Radu de Hohenzollern: Nu s-a facut inca.
Capital: Si care mai sunt semnalele?
Radu de Hohenzollern: Trebuie sa vedeti cu negociatorii celor doua parti. Nu am cadere de la Rege sa vorbesc in calitate de membru al familiei despre asta.
Capital: Ce parere aveti de fondul Proprietatea?
Radu de Hohenzollern: Sunt increzator ca aceasta guvernare, care a inceput la 1 ianuarie 2005, va duce la bun sfarsit o sarcina deosebit de delicata, nu atat prin angajamentul lor politic, cat prin cel identitar. Nu se poate ca o guvernare liberala, care se bazeaza pe valorile proprietatii private sa nu faca lumina in acest sens, pentru ca ar fi o contradictie in termeni, ca si cum armata n-ar pazi tara.
Ce se mai intampla la Palat
Dezbaterea nationala declansata de procesul de “restitutio in integrum” a domeniilor Casei Regale romanesti a readus in atentia publica, inca odata, monarhia. Un subiect relativ indepartat pentru majoritatea romanilor, dar o realitate pentru Margareta, fiica regelui Mihai, si sotul acesteia, Radu. Nascut la 7 iunie 1960, la Iasi, intr-o familie de medici, Radu Duda a urmat o cariera de actor de teatru, film si televiziune.
Casa regala are ca sprijin din partea statului bugetul meu, care este un buget transparent, un buget care apare in Monitorul Oficial in fiecare luna ianuarie, are de asemenea veniturile personale ale Majestatii Sale, care sunt minuscule.
Principele Radu
