Familia şi sănătatea sunt principalele repere din viaţa europenilor, în vreme ce munca, religia şi politica se situează la coada clasamentului priorităţilor. Trei sferturi dintre români sunt nemulţumiţi de salarii.
Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă a oamenilor constituie, de câţiva ani, o prioritate în agenda de lucru a liderilor Uniunii Europene. Anchetele realizate de Fundaţia pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (FÎCVM), începând cu anul 2001, furnizează date comparative legate de condiţiile de muncă, gradul de satisfacţie al oamenilor, echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, care exprimă nu numai modul în care europenii muncesc şi trăiesc, dar şi felul în care gândesc. Ultimul studiu a fost efectuat la sfârşitul anului 2005, dar publicat în urmă cu puţine zile, motiv pentru care am încercat să-l corelăm cu informaţiile furnizate de studiul efectuat de Comisia Europeană în noiembrie – decembrie 2006, în cadrul Eurobarometrului dat publicităţii tot în martie a.c.
Munca nu mai este o prioritate în viaţa europenilor. Mai presus de orice, ei aşează sănătatea. Locul al doilea îl ocupă familia. Urmează, în ordine, prietenii şi petrecerea timpului liber. De-abia după aceea se gândesc şi la muncă. Românii n-au ajuns la gradul de bunăstare care să le permită alinierea la valorile europene, conform aceloraşi priorităţi, dar nici nu aşează munca în fruntea preocupărilor. Noi acordăm familiei cea mai mare importanţă şi apoi sănătăţii. Deşi munca se clasează la o distanţă de numai trei procente faţă de clasamentul europenilor, ea ocupă totuşi locul al treilea pe podiumul priorităţilor.
Motivul pentru care sănătatea ocupă primul loc, respectiv al doilea în cazul României, poate fi uşor decriptat din răspunsurile primite de la aproape 30.000 de lucrători din 31 de ţări ale Uniunii Europene. Ţara noastră se remarcă prin cele mai îngrijorătoare rezultate. Majoritatea românilor lucrează în condiţii de mediu neprielnice (mult prea cald sau mult prea frig sau în poluare/ noxe) şi în poziţii obositoare sau care presupun efort fizic major. Munca generează la peste 42% din respondenţii români dureri de spate şi oboseală excesivă (45%). Aşa stând lucrurile, nu ne surprinde deloc faptul că doar 10% din români se declară foarte mulţumiţi de condiţiile de muncă. Europenii se situează la polul opus. Cinci din şase europeni se arată a fi mulţumiţi sau foarte mulţumiţi la locul de muncă, în timp ce românii şi turcii ocupă ultimele locuri în clasament. În mod surprinzător, rezultatele studiului FÎCVM ne situează mai aproape de turci decât de bulgari, la majoritatea indicatorilor.
Drept este că, în momentul în care se face raportarea la productivitate, indicatorii ţărilor europene cu state vechi de lucru în UE sunt mult mai mari decât cei înregistraţi în întreprinderile româneşti. Cum studiul nu evidenţiază tehnologia şi echipamentele folosite, presiunea mai mare asupra românilor ar putea fi explicată prin nivelul scăzut al dotărilor necesare creşterii performanţelor. O simplă comparaţie a nivelului utilizării computerului la locul de muncă ne arată diferenţe mari faţă de ceilalţi membri mai vechi ai Uniunii. Media UE27 este de 45,5%, în timp ce ponderea lucrătorilor români care folosesc computerul la serviciu urcă la aproape 15 procente. Dintre aceştia, doar 9,8% folosesc internetul sau emailul în procesul de muncă propriu-zis.
Satisfacţie mică, rezultate pe măsură
Datele trebuie apreciate cu măsură. În Eurobarometrul recent dat publicităţii de Comisia Europeană, românii sunt, în egală măsură cu membrii Uniunii, expuşi la condiţii periculoase sau nesănătoase de muncă (21%). Greu de stabilit graniţa între percepţie şi realitate, în măsura în care răspunsurile se bazează pe evaluări personale ale respondenţilor. Deşi aproape jumătate dintre românii intervievaţi de specialiştii de la FÎCVM apreciază că sănătatea le este afectată de condiţiile de muncă, numărul zilelor de concediu medical înregistrate a fost cel mai mic (două zile faţă de 4,6 zile, media înregistrată în UE27). Doar 11,4% din salariaţii noştri au lipsit de la lucru în anul anterior efectuării studiului din motive de sănătate, media UE27 fiind dublă.
Nici zilele de instruire pentru îmbunătăţirea abilităţilor de lucru nu adună prea multe procente pe cap de român. Între media europeană şi cea românească, diferenţele se menţin foarte mari în continuare. Doar 11% din români beneficiază de instruire la locul de muncă, exact ca în studiul efectuat de Eurostat în anul 1999. În statele din nordul Europei procentul urcă la aproape 40.
Sub aspectul pregătirii profesionale însă, situaţia nu este încurajatoare nici pentru liderii marilor ţări europene. În ultimul an, peste 70% din angajaţii lor nu au beneficiat de nici un fel de cursuri. Aproximativ jumătate dintre europeni indică faptul că responsabilităţile lor corespund satisfăcător nivelului de aptitudini, în timp ce unul din trei indică faptul că ar putea desfăşura o activitate mai complexă. Cu alte cuvinte, instruirea nu este necesară. Lipsa formării continue se reflectă în perspectivele limitate de dezvoltare a carierei. Doar 31% din europeni apreciază că postul le oferă perspective în carieră.
Procentajele înregistrate în cadrul Eurobarometrului sunt ceva mai mari (40%). Românii stau, în ambele sondaje, mult mai rău şi în această privinţă (18,4%, respectiv 26%). Problemele dezvoltării profesionale sunt amplificate şi de nivelurile salariale scăzute. Dacă majoritatea europenilor câştigă în medie 2.000 de euro, românii nu depăşesc 350 de euro. Drept este că nici europenii nu sunt mulţumiţi de salarii.
Majoritatea (60%), potrivit Eurobaromentrului de la sfârşitul anului trecut, consideră că nu sunt remuneraţi satisfăcător, dar postul le permite realizarea unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală, ceea ce nu se întâmplă în situaţia noastră de acum. Dar tragem speranţe. Cum altfel să ne gândim la ziua de mâine?
Organizarea muncii
INTENSITATEA MUNCII: 67,1% din români sunt supuşi unei viteze de lucru ridicate. La extreme se situează bulgarii (27,2%) şi suedezii (85%).
CONTROL DIRECT DIN PARTEA SUPERIORILOR: 38% dintre români sunt controlaţi direct de superiori, dar există alte persoane care exercită controlul într-o proporţie mai mare (56%). Numai 33% din români lucrează direct cu clienţii, în timp ce media în UE 27 este aproape dublă.
PERSONAL DE CONDUCERE FEMININ: Unul din patru angajaţi au ca superior ierarhic direct o femeie. Totuşi, doar 10% din bărbaţi au un superior ierarhic femeie.
COOPERAREA: Românii sunt consultaţi în proporţie de 50% în legătură cu schimbările din activitatea organizaţională, ponderea fiind cu două procente peste media UE27. De asemenea, libertatea de alegere a partenerilor de lucru este la un nivel foarte ridicat (36,2%), mai mare decât media Uniunii cu 12 procente. Doar Olanda depăşeşte la acest indicator nivelul înregistrat în România (37,6%)
Programul de lucru
SĂPTĂMÂNA DE LUCRU: Peste 36% din români au un program prelungit de lucru, în timp ce 23% lucrează şase sau şapte zile pe săptămână. Media celor care au program prelungit de lucru în UE27 este de 17%, România situându-se la nivelul cel mai înalt.
FLEXIBILITATEA PROGRAMULUI: Libertatea de „mişcare“ în timpul activităţii este relativ mare. 46% din români au un program fix de începere şi de terminare a activităţii, media la nivelul UE 27 fiind de 61%. Totuşi, doar 24% din angajaţi au posibilitatea adaptării programului de lucru la propriile necesităţi, adeseori în limite prestabilite.
DURATA PROGRAMULUI DE LUCRU: Media orelor de lucru săptămânal în România este de 46,4 (faţă de 38,6 ore, media UE27), ceea ce a contribuit la descreşterea indicatorului privind echilibrul dintre activitatea profesională şi viaţa personală în ultimii cinci ani.
Remunerarea muncii
Doar un sfert dintre români sunt mulţumiţi de salariul primit. Chiar şi bulgarii ne depăşesc la acest indicator cu mai mult de patru procente. Gradul de satisfacţie asupra nivelului salarial în UE27 urcă la 42,3%.
Majoritatea lucrătorilor români sunt plătiţi pe bază de salariu fix. 20% sunt plătiţi în funcţie de rezultatele obţinute sau de productivitate, în timp de media europenilor plătiţi astfel de-abia urcă la 5%. Componentele extrasalariale vizează: plata orelor suplimentare (25,8%), munca în zilele de sâmbătă sau duminică (9,6%), condiţii dificile de muncă (7%), iar 29,7% reprezintă alte componente.
Doar 1,8% din lucrătorii români beneficiază de acţiuni în cadrul companiei. 4,4% însă participă la împărţirea profitului companiei şi alţi 1,8% participă pe grup la această împărţire a profiturilor.
Oportunităţi de dezvoltare profesională
BURSE Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Centrul Naţional pentru Burse de Studii în Străinătate, organizează etapa a II-a a concursului naţional pentru atribuirea a 250 de burse de studii şi cercetare postuniversitară şi postdoctorală „Nicolae Titulescu“ pentru formarea de specialişti în vederea integrării în Uniunea Europeană.
Condiţii de înscriere:
a) sunt cetăţeni români cu domiciliul stabil în România;
b) sunt absolvenţi de studii superioare de lungă durată cu diplomă de licenţă, de masterat sau studii aprofundate;
c) sunt fie studenţi la programele de masterat/cursanţi la studii aprofundate, fie doctoranzi/doctori în ştiinţe, fie tineri încadraţi în instituţiile administraţiei centrale sau locale;
d) cunosc cel puţin o limbă de circulaţie internaţională.
Durata stagiului: maximum 3 luni.
Cuantumul bursei: 1.000 euro/lună.
Bursele „Nicolae Titulescu“ se acordă pentru 18 domenii de interes: administraţie europeană, politică regională, instituţii europene şi legătura cu instituţiile naţionale, drept european, justiţie şi afaceri interne, agricultură /politici agricole, politică în domeniul transporturilor, politică industrială şi de întreprindere, dreptul societăţilor comerciale, politică în domeniul concurenţei, politici sociale şi de ocupare a forţei de muncă, politici în domeniul sănătăţii, energiei, politici de mediu în Uniunea Europeană, bugetul Uniunii Europene, managementul fondurilor de coeziune şi structurale, managementul proiectelor, societatea informaţională în Uniunea Europeană şi specializări pe domenii de acquis comunitar: statistică (EUROSTAT), piaţa internă.
Data limită pentru depunerea dosarelor: 30 martie 2007.
Informaţii suplimentare:
Tel.: 021/310.19.05,
site: www.roburse.ro
CONCURS Competiţia „ProLogis îi susţine pe cei mai buni“, lansată de compania spaţii de depozitare şi distribuţie ProLogis, se adresează studenţilor şi profesorilor programului de masterat „Economia proprietăţilor imobiliare“, primul program postuniversitar de studii imobiliare din România.
Compania ProLogis va premia cele mai bune trei lucrări de dizertaţie ale studenţilor care încheie la sfârşitul lunii martie programul de masterat „Economia proprietăţilor imobiliare“, desfăşurat în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, şi pe cei mai buni doi profesori din cadrul aceluiaşi masterat, desemnaţi de studenţi. Cei 80 de studenţi ai masteratului „Economia proprietăţilor imobiliare“ îşi pot înscrie în competiţie lucrarea de dizertaţie până pe data de 31 martie 2007.
Cele trei lucrări câştigătoare vor fi recompensate de către ProLogis cu 1.000 de euro fiecare. Juriul competiţiei, format din doi profesori şi trei reprezentanţi ProLogis, va evalua lucrările pe baza unor criterii precum relevanţa temei alese, gradul de noutate şi de utilizare al lucrării, aspecte formale ale lucrării (utilizarea corectă a limbajului etc.).
Informaţii suplimentare:
Tel.: 021/224.67.34
TÂRG DE JOBURI În data de 19 aprilie 2007 va avea loc cea de-a XIV-a ediţie a târgului de joburi Forum „Entreprises-Etudiants“ în holul AN din rectoratul Universităţii „Politehnica“ Bucureşti. Evenimentul este organizat de Asociaţia Studenţilor şi Absolvenţilor Filierei Francofone a Facultăţii de Inginerie în Limbi Străine din cadrul Politehnicii, cu sprijinul Ambasadei Frantei, Serviciilor Comerciale şi Culturale Franceze şi Agenţiei Universitare Francofone.
Informaţii suplimentare:
Tel.: 0740.699.544
