Sistemul sanitar de stat va avea de acum înainte mai multe „de împărțit“ cu cel privat, dacă proiectul de lege a sănătății trece de dezbatere în forma actuală.
Acum zece ani, pentru cei mai mulți români era de neconceput să meargă pentru un consult la una dintre puținele unități private existente pe atunci. Serviciile oferite de sectorul privat aveau un caracter voluntar, chiar excentric, și nu erau legate de asigurarea sănătății populației decât în domenii de nișă, cum ar fi chirurgia plastică, stomatologia sau optica medicală. Raportul a fost însă răsturnat în ultimii ani, pe măsură ce operatorii privați s-au extins și au început să facă concurență sistemului public în tot mai multe specialități și segmente medicale. Cel mai elocvent exemplu este cel al policlinicilor, unde privații dețineau în 2010, potrivit INS, 94% dintre unități.
În ultimii doi ani, statul a deschis o policlinică socială în București și a închis alta în Galați, în timp ce privații au înființat trei noi astfel de unități. Recent, Romgermed a inaugurat cea mai mare policlinică din țară, cu 20 de specialități medicale și o echipă de 60 de medici. Operatorul s-a extins puternic și pe segmentul laboratoarelor medicale şi a investit anul acesta 500.000 euro în cea mai nouă astfel de unitate din Capitală. În februarie, Medlife a inaugurat cel de-al optulea laborator de analize medicale, în urma unei investiții de 500.000 euro, în cadrul căruia urmează să se efectueze peste cinci milioane de analize pe an. „Observăm o tendință de creștere a serviciilor de medicină de laborator. Avem planuri de dezvoltare pe acest segment și țintim poziţia de lider inclusiv pe piața de laboratoare“, declară Mihai Marcu, preşedintele MedLife.
O asemenea declarație nu poate decât să demonstreze caracterul temporar al statisticii INS, actualizată de Capital, conform căreia privații dețin 40,2% din totalul de laboratoare medicale din țară. În doar doi ani, au apărut circa zece noi astfel de unități în toată țara. Există însă şi segmente pe care operatorii privaţi sunt aproape absenţi: dispensare medicale, centre de sănătate mintală sau sanatorii balneare. Noul proiect de lege a sănătăţii ar putea încuraja operatorii privaţi să pătrundă pe aceste nişe, dar şi să se folosească de reţeaua vastă de unităţi medicale ale statului.
O prietenie care va stimula piaţa
Noul proiect de lege a sănătăţii, aflat în dezbatere, stipulează fărâmiţarea CNAS în maximum zece societăţi mutuale de asigurări şi accesul asigurătorilor privaţi la pachetul de bază de servicii medicale. „În general, acolo unde se optează pentru asigurarea de bază se va face și asigurarea suplimentară, suportată de fiecare cetăţean în funcţie de puterea de cumpărare“, spune Anca Surugiu, director executiv al Alianţei Naţionale pentru Sănătate. Cu alte cuvinte, asigurătorii ar putea câştiga de două ori, pentru că va fi mai comod pentru cetăţean să îşi extindă serviciile de bază la acelaşi asigurător. Alături de ei vor câştiga şi furnizorii de servicii medicale private, cu care asigurătorii colaborează de ani buni şi care vor fi selectaţi mai riguros acum. „Noi mergem după folclor la medic, însă asigurătorul va avea în vedere statistica. Contractarea furnizorilor şi medicilor se va face pe baze reale, statistice“, a spus Theodor Alexandrescu, CEO al Alico Asigurări.
Ce face însă un asigurător privat atunci când nu găseşte furnizori privaţi pentru servicii de urgenţă, de pildă? Găsim răspunsul tot în noul proiect de lege, care stipulează că spitalele pot fi publice, private şi publice cu structuri în care se desfăşoară activitate privată.
„Măsura este bună, pentru că medicii ar avea venituri suplimentare, s-ar reduce plăţile informale, iar spitalul public ar câştiga din închirierea spaţiului“, crede Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. Fostul director al clinicilor Regina Maria, Sergiu Neguţ, nu este aşa de optimist cu privire la soluţiile de implementare a unor parteneriate public-private: „Statul este destul de sărac şi aşteaptă investiţii masive tot de la privat, fără a ceda însă controlul, iar privatul vrea predictibilitate“. Totuşi, ultimele două proiecte de lege au fost croite pe ideea de colaborare între „statul sărac şi privatul prosper“, mai exact pe o exploatare reciprocă a resurselor, pentru un management mai eficient al bugetului sănătăţii.
43% dintre români au apelat în ultimul an la servicii medicale private, arată o cercetare a grupului editorial Rentrop&Straton.
