În România, fondurile de investiţii au reuşit unele dintre cele mai bune randamente din zonă. Cu toate că au scos profituri mari din afacerile româneşti, rareori printre beneficiarii finali se numără investitori privaţi autohtoni.
Motivele sunt atât reticenţa românilor de a-şi încredinţa spre administrare banii, cât şi ochiul ceva mai selectiv cu care privesc fondurile capitalul privat românesc.
„Unul dintre criteriile de bază în acceptarea investitorilor într-un fond închis de investiţii este credibilitatea acestora. Nu te poţi duce la cineva care a făcut bani într-un mod dubios“, spune Horia Manda, vicepreşedinte al Romanian American Enterprise Fund (RAEF), administrat de Enterprise Capital. RAEF este un fond înfiinţat exclusiv cu banii Congresului Statelor Unite ale Americii şi nu are în componenţă investitori privaţi. În schimb, Enterprise Capital a înfiinţat recent un al doilea fond, Balkan Accesion Fund, în care a căutat să atragă şi investitori privaţi autohtoni.
Investiţiile indirecte sunt cele mai la îndemână
„Din păcate, experienţa a fost destul de neplăcută. Noi avem impresia că ştim mai bine decât oricine să ne administrăm banii. În schimb, am reuşit să atragem patru investitori privaţi bulgari, cu contribuţii în jurul a 500.000 de dolari“, afirmă Manda.
În afară de varianta de a plăti un asemenea preţ pentru „biletul de intrare“ în fond, mai există şi metode alternative: fondurile de fonduri şi o eventuală intermediere oferită de serviciile de private banking. Avantajele celor două metode sunt că micşorează, mai ales în cazul fondurilor de fonduri, suma minimă necesară şi că elimină o posibilă reticenţă a fondurilor faţă de nou-veniţi.
Totuşi, bancherii privaţi privesc fondurile de investiţii mai degrabă ca pe un posibil investitor pentru afacerile clienţilor lor, decât ca pe un plasament în numle acestora.
„Investiţia în private equity poate constitui o opţiune pentru clienţii noştri, dar ţinând cont că mulţi dintre aceştia au propriilor companii, este la fel de interesantă şi posibilitatea de „exit“ din aceste companii, printr-o vânzare către un fond de investiţii“, spune Monica Ionescu, head of private banking la HVB Ţiriac Bank.
Randamentele anterioare atrag sau resping investitorii
„În general, urmărim activităţile pe care le desfăşoară fondurile de investiţii în România, atât din punctul de vedere al atragerii de noi clienţi (exit-urile din companiile româneşti generează disponibilităţi financiare semnificative, specifice clienţilor private banking), dar şi din punctul de vedere al generării de business pentru clienţii existenţi, prin atragerea unui astfel de fond în acţionariatul companiilor acestora“, afirmă Monica Ionescu.
Dar de ce ar apela marile fonduri de investiţii la investitori privaţi din România? Nu întotdeauna este uşor să strângi bani, mai ales pentru proiecte de mari dimensiuni. Până la urmă, totul se măsoară în funcţie de notorietatea administratorului şi de performanţele anterioare ale acestuia. „La ultimul fond, am strâns 1,3 miliarde de euro, dar am ales doar 650 de milioane, cât era dimensiunea fondului; am avut cerere mai mare decât nevoia noastră de resurse. Asta pentru că noi am avut de unde alege, sunt însă şi cazuri în care nu ai de ales. De obicei, primii contactaţi sunt cei are au investit deja, pentru a vedea dacă mai au apetit pentru ridicarea unui nou fond“, explică Cristian Nacu, vicepreşedinte Enterprise Investors. „Când ridici primul fond, e oarecum mai uşor, sub aspectul că poţi să promiţi orice; de la următoarele însă, contează performanţa anterioară“, spune el.
Toate criteriile selective impuse pentru participarea la ridicarea unui fond închis de investiţii arată cât de căutate sunt acestea. Şi pe bună dreptate. Deşi teoria spune că investiţiile de private equity sunt mai riscante decât cele în companii listate, piaţa din regiune oferă în continuare, cel puţin pentru fondurile mari, suficiente oportunităţi de a identifica companii bune încât riscul să fie redus semnificativ.
În plus, randamentele care au fost obţinute în ultimii ani justifică şi asumarea unui risc ceva mai ridicat. Recent, fondurile de investiţii Polish Enterprise Fund şi Polish Enterprise Fund IV, administrate de polonezii de la Enterprise Investors, au vândut un pachet de 46% din acţiunile Opoczno, principalul producător de plăci ceramice din Polonia, obţinând un randament de 240%. Acţiunile fuseseră achiziţionate în anul 2001, rezultând un randament anual (pentru fond, nu pentru investitorii în acesta) de 40% faţă de momentul iniţial al investiţiei.
Bulgarii sunt mai receptivi
«Experienţa cu investitorii români a fost destul de neplăcută. Noi avem impresia că ştim mai bine decât oricine să ne administrăm banii. În schimb, am reuşit să atragem patru investitori privaţi bulgari, cu contribuţii în jurul a 500.000 de dolari.»
Horia Manda, vicepreşedinte RAEF
Se fac şi selecţii
«La ultimul fond, am strâns 1,3 miliarde de euro, dar am ales doar 650 de milioane, cât era dimensiunea fondului; am avut cerere mai mare decât nevoia noastră de resurse. Asta pentru că noi am avut de unde alege, sunt însă şi cazuri în care nu ai de ales.»
Cristian Nacu, vicepreşedinte Enterprise Investors
240%
este randamentul obţinut, săptămâna trecută, de fondurile Polish Enterprise Fund şi Polish Enterprise Fund IV,
în urma celui mai recent exit al acestora, în Polonia
