Desi Romania a indeplinit conditiile din programul PSAL I si din programul pentru agricultura ASAL, Executivul a primit numai jumatate din cei 300 de milioane de dolari, valoarea integrala a acordului incheiat cu Banca Mondiala. Restul transelor aferente acestor acorduri nu vor fi primite pana cand FMI nu va aproba prelungirea acordului stand-by cu Romania, prelungire ce ar reprezenta un gir pentru programul economic al Guvernului. Negociatorul-sef al Romaniei cu Banca Mondiala, Traian Basescu, afirma ca FMI este singura institutie acceptata de toata lumea pentru analiza situatiei macroeconomice a unei tari, si fara un diagnostic al acestei institutii, nici o finantare nu este posibila. Din pacate, autoritatile romane nu se bucura de o credibilitate deosebita in relatia cu FMI, avand in vedere ca au incalcat o serie de intelegeri anterioare.
Se deschide sezonul
la mari privatizari
Cea mai recenta incalcare a intelegerilor este majorarea salariilor militarilor cu un procent mai mare decat cel convenit. Surse din Guvern afirma ca prelungirea acordului cu FMI este in mare masura dependenta de modul in care reprezentantii Romaniei se prezinta zilele acestea la Bruxelles, pentru negocierile de integrare in UE.
Acordul PSAL a fost considerat o reusita atat de autoritatile romane, cat si de Banca Mondiala. Pana la sfarsitul anului trecut au fost privatizate 45 de societati comerciale cu capital majoritar de stat, desi in acord erau prevazute numai 15. Alte 717 firme mici si mijlocii au trecut de la FPS in sectorul privat, in conditiile in care acordul face referire la 600. „Saptamana trecuta au fost semnate cu bancile straine de investitii contracte de privatizare pentru 62 din totalul de 64 de agenti economici inclusi in acordul Post FESAL. Astfel se vor privatiza unitatile din siderurgie, constructia de masini si industria aluminiului”, afirma presedintele FPS, Radu Sarbu.
Pentru privatizarea societatilor Alro si Alprom, a fost desemnat, in calitate de consultant, consortiul francez Paribas Corporate Finance. Referitor la influenta pe care consultantul o va avea in privinta deciziilor de privatizare, directorul general al FPS, Alin Giurgiu, afirma ca „faza finala, de negociere a contractului cu viitorul investitor, este condusa de FPS cu sprijinul consultantilor numiti. Aceasta faza este in totalitate sub controlul Guvernului, iar in ultima etapa poate interveni si Ministerul Finantelor, deci nu se pune problema ca deciziile sa fie luate de consultantul angajat”.
Doua mari societati cuprinse in acordul PSAL stau inca in asteptare – Sidex Galati si Tractorul Brasov – in conditiile in care nu s-a reusit numirea unor banci de investitii care sa acorde consultanta pentru privatizare. „Sidex este inca in analiza Bancii Mondiale, pentru a se constata daca punctul de vedere al comisiei de evaluare este corect.
Combinatul galatean nu va iesi din programele Bancii Mondiale”, afirma Traian Basescu. Seful echipei de negociere cu Banca Mondiala afirma ca acelasi lucru se va intampla si cu producatorul de tractoare brasovean. Dar Tractorul UTB Brasov a parcurs deja o prima etapa de restructurare, prin impartirea in 14 societati comerciale, stabilite ca centre de profit.
PSAL II vizeaza
mediul de afaceri
Baza de plecare pentru PSAL II este imbunatatirea mediului de afaceri din Romania, dezvoltarea pietelor de capital, dezvoltarea institutionala a bancilor, finalizarea procesului de privatizare pentru cele 64 de societati comerciale incluse in PSAL I si inceperea privatizarii companiilor nationale si regiilor autonome.
Programul are in vedere privatizarea integrala a sectorului bancar – BCR, Banca Agricola – si a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC). „In nici un caz CEC nu poate fi privatizata in opt luni, dar cele doua banci comerciale, da !”, afirma Traian Basescu. El considera ca este complet gresit sa ne agatam de un fals patriotism, afirmand ca pierdem bancile, si ca privatizarea acestor institutii este o solutie pentru eliminarea implicarii politicului in activitatea sistemului bancar.
PSAL II are o componenta sociala, bazata pe acompaniament prin programul RICOP, finantat de Uniunea Europeana cu 100 de milioane euro, pentru atenuarea efectelor rezultate din disponibilizarile de personal. Programul RICOP se adreseaza unui numar de 46 de societati situate in zone cu nivel ridicat al somajului, iar de efectele programului ar putea beneficia aproximativ 50.000 de salariati.