Vanzarea, inchirierea sau concesionarea unor spitale sau parti din unitatile sanitare catre sectorul privat sau aplicarea unor modele colocatare (o combinatie intre serviciul sanitar public si cel privat) nu pot fi realizate inainte de modificarea actualelor reglementari privind regimul proprietatii publice.
In consecinta, Legea proprietatii publice, Legea asigurarilor sociale de sanatate si Legea privind organizarea si functionarea spitalelor vor fi modificate. Ce inseamna asta? Dupa ce Ministerul Sanatatii va reusi sa inventarieze toate imobilele in care functioneaza spitale si toata dotarea tehnica a acestora, vor fi stabilite locatiile pentru spitalele de urgenta, care vor continua sa ofere servicii sanitare publice, in contul asigurarii sociale de baza, platita lunar de orice salariat.
Potrivit Legii nr. 213/1998 a proprietatii publice, spitalele sunt proprietate publica locala. In afara de spitalele pentru care s-a stabilit ca vor oferi servicii de urgenta, toate celelalte vor trece in proprietatea privata a statului, astfel incat sa poata fi vandute sau concesionate, integral sau partial, dupa caz. Concret, pentru persoanele care vor plati numai asigurarea sociala de baza (7% din salariu), numarul de spitale la care vor putea apela pentru servicii publice gratuite se va diminua.
In acelasi timp insa, prin incasarea banilor pentru concesionarea unor sectii in spitale sau prin vanzarea unor spitale, fondurile disponibile pentru dotarea spitalelor ce ofera servicii publice vor creste. Surse autorizate din sistemul sanitar preconizeaza ca, o data declansat procesul de privatizare, sub toate formele, fondurile CNASS vor creste cu peste 25 %.
Instituirea unui sistem de asigurari de sanatate private este considerat in prezent ca fiind a doua solutie de finantare a sistemului sanitar. Asigurarile private vor reprezenta atat o garantie pentru investitori ca vor putea recupera banii, cat si o posibilitate pentru segmentul de populatie cu venituri medii sa apeleze la servicii medicale de calitate superioara, la preturi rezonabile. Sistemul asigurarilor private este conceput astfel incat sa elimine platile neoficiale pentru medici.
Vom plati suplimentar servicii mai bune
In majoritatea tarilor europene functioneaza un sistem de asigurari de sanatate care presupune trei categorii. Prima categorie se refera la asigurarea sociala de sanatate destinata serviciilor publice, care functioneaza si in Romania sub forma celor sapte procente pe care fiecare salariat le plateste lunar. A doua categorie, cea a asigurarilor private, a aparut in Romania la societatile de asigurari. Dar aceasta forma de asigurare este destinata unui segment restrans al populatiei, avand in vedere ca societatile de asigurari refuza, in general, sa incheie polite persoanelor peste 50 de ani sau celor ce sunt grav bolnave. Tocmai de aceea a aparut necesitatea infiintarii unei a treia categorii de asigurari de sanatate, care sa se adreseze unui segment larg al populatiei (aproximativ 60-70%).
Denumita asigurare suplimentara sau extinsa, aceasta va reprezenta doar trei-patru procente din venitul lunar al asiguratului. In schimbul acestor plati, asiguratul va putea beneficia de servicii pentru care, daca ar avea doar asigurare de baza, ar trebui sa astepte in functie de data la care este programat. La ce se refera aceste servicii? In general, este vorba despre analize sau operatii chirurgicale care nu sunt efectuate in regim de urgenta si care implica sume importante de bani cheltuite de la bugetul asigurarilor de sanatate. Asigurarea extinsa nu exclude nici o persoana, ceea ce inseamna ca o data cu intrarea in vigoare a noilor legi, oricine poate opta pentru plata asigurarii suplimentare, in schimbul asigurarii unui pachet largit de servicii medicale.
Finantarea spitalelor va tine cont de bolile tratate
CNASS nu va mai plati spitalele dupa numarul de zile de spitalizare
Incepand de anul viitor va fi schimbat sistemul de finantare a spitalelor. Banii vor fi alocati pe baza grupelor de diagnostic – DRG (Diagnosics Related Groups). Actualul sistem tine cont de numarul de zile de spitalizare. Noua metoda de finantare va produce modificari importante pentru managementul spitalelor. Proiectul-pilot este deja implementat in 23 de spitale si beneficiaza de finantare din partea Agentiei de dezvoltare si Departamentului de sanatate al SUA. Sistemul va reduce pierderile din sistem si va creste eficienta actului medical. Studiile efectuate in tarile unde a fost introdus acest sistem au demonstrat o scadere a costurilor cu 30%. In plus, sumele alocate spitalelor ar cuprinde si cheltuielile directe legate de prestarea respectivului serviciu medical, costuri care nu pot fi identificate in cazuistica specifica.
Pentru a asigura un management performant al spitalelor publice, se are in vedere introducerea unor noi prevederi legislative, ca de exemplu: folosirea medicilor in sistem parttime sau numirea pe post pentru o perioada determinata; plata in functie de performante; contracte cu CNAS care sa includa deprecierea si veniturile adecvate din investitie pentru cheltuielile de capital.
In cadrul programului de participare a sectorului privat la imbunatatirea performantei sistemului sanitar, va fi desemnata o retea la nivel national de spitale strategice. Aceasta retea va fi formata din actualele spitale judetene si municipale, care beneficiaza de o dotare buna si vor asigura servicii de urgenta. Mecanismul prin care capitalul privat poate contribui la dezvoltarea sistemului de sanatate este urmatorul. La nivelul fiecarui spital, consiliul de administratie poate sa decida care spatii nu sunt folosite eficient. Pe baza unui program managerial pe care il elaboreaza consiliul de administratie al spitalului sau direct un potential investitor, Ministerul Sanatatii si Familiei decide concesionarea sau inchirierea spatiilor. Se are in vedere concesionarea pe o perioada cuprinsa intre 25 si 49 de ani, pentru a oferi incredere investitorilor. Se asteapta ca cele mai multe initiative private sa vizeze in primul rand spitalele de specialitate, oftalmologie, reumatologie etc.
Bucuresti, zona-pilot pentru privatizare
In prima faza a procesului de spitalizare in sistemul sanitar au fost luate in considerare cinci unitati sanitare pentru posibile tranzactii. Acestea au fost nominalizate in H.G. nr. 717/2001 privind strategia participarii sectorului privat la imbunatatirea sistemului sanitar din Romania, formulare echivalenta cu privatizarea partiala. Pentru implementarea proiectului de privatizare din sistemul sanitar, a fost ales Bucurestiul ca zona-pilot. Perioada de finalizare a celor sase proiecte este estimata la doi ani.
Nominalizarile au tinut cont de interesul manifestat de conducerile unitatilor respective si cuprind mai multe metode de participare a capitalului privat.
· Centrul Metodologic de Reumatologie Prof. dr. I. Stoica va putea ceda o buna parte din spatiile disponibile pentru infiintarea unei unitati private. Se are in vedere crearea unui centru modern, axat in principal pe servicii de tip „one-day-surgery” – chirurgie de o zi. Aceasta metoda de tratament a fost dezvoltata in ultimii ani in Occident si necesita internari de 24 ore.
· Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca. Aici exista spatiu pentru construirea unei aripi noi, private. Pe langa conditii mai bune de cazare pentru pacienti, va fi dotata cu aparatura moderna de analiza si diagnostic. Aici se prevede utilizarea in comun a unor dotari de care dispune actualul spital, pe baza de relatii contractuale. Cel mai probabil, noua unitate sanitara va fi specializata in chirurgie generala si cardiologie.
· Spitalul Clinic Coltea va avea management privat si servicii private. Vechiul spital a intrat in renovare, dupa finalizarea lucrarilor urmand sa fie unul dintre cele mai moderne din tara. Contractul de management va contine clauze de eficientizare a activitatii. In plus, managerul va trebui sa urmareasca desfasurarea lucrarilor de investitii r
Institutul de Fonoaudiologie si Chirurgie functionala ORL Prof. dr. H. Hociota. Institutul se afla in imediata vecinatate a Hotelului Marriott, care doreste sa construiasca o sala de conferinte pe terenul acestuia. r
Institutul National de Gerontologie si Geriatrie Prof. dr. Ana Aslan este situat in comuna Otopeni. Eficienta acestei unitati sanitare a scazut drastic in ultimii ani. Pentru reabilitarea acestui institut se doreste contactarea de investitori, care sa construiasca sectii noi pe terenul detinut de Institutul Ana Aslan.r
