Pentru a-şi pune în aplicare strategia de dezvoltare, CEC are nevoie de bani. Aceştia vor fi obţinuţi fie printr-o vânzare de acţiuni combinată cu un împrumut, fie printr-un împrumut convertibil în acţiuni.

După vizita în România, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Jean Lemièrre, a anunţat că instituţia pe care o conduce analizează o potenţială implicare în afacerea CEC, dar că mai întâi aşteaptă punctul de vedere al Guvernului şi al Finanţelor, acţionarul majoritar. Săptămâna aceasta, instituţiile abilitate din România au primit deja scrisoarea prin care sunt invitate să deschidă negocierile pentru atragerea BERD în acţionariatul CEC.

Discuţiile de principiu purtate în ultimele săptămâni între Guvern şi delegaţia instituţiei financiare europene au mers pe două idei: fie vânzarea unui pachet de 5%-10% din acţiunile CEC către BERD şi contractarea unui împrumut substanţial care să permită ultimei bănci de stat să se restructureze şi să se modernizeze, fie contractarea aceluiaşi împrumut, dar convertibil în acţiuni. Acţionarii CEC au cerut încheierea cu BERD a unui acord pe termen lung, de cinci sau şapte ani. O perioadă care i-ar permite CEC să devină o bancă modernă şi să treacă pe un profit serios, astfel încât să dea speranţe că poate face subiectul unei tranzacţii similare cu privatizarea BCR. „Atunci când a fost creată strategia de dezvoltare, s-a avut în vedere atragerea de surse financiare, iar faptul că BERD s-a arătat interesată de strategia noastră este un fapt pozitiv“, declară, pentru Capital, Radu Graţian Gheţea, preşedintele băncii. „Oricum, colaborarea cu BERD sau altă instituţie financiară se va face în funcţie de negocierile cu Ministerul Finanţelor, care vor începe săptămâna aceasta“, a adăugat Gheţea. El a menţionat, printre variantele de negociere, plasarea unor credite sub formă de împrumuturi subordonate, fie împrumuturi convertibile în acţiuni, fie participarea la o majorare de capital a CEC, dar a subliniat că este posibilă „orice combinaţie dintre aceste variante“.

Faptul că CEC are nevoie de bani pentru a-şi pune în practică strategia este incontestabil. De pildă, pentru operaţiunea de rebranding a instituţiei, care presupune inclusiv modernizarea clădirilor, a dotărilor şi mobilierului, s-a calculat că ar fi necesare nu mai puţin de 50 de milioane de euro. Alte două milioane de euro ar trebui alocate pentru trainingul angajaţilor, la toate nivelurile, prin intermediul unor specialişti interni şi externi. Cursurile se vor desfăşura atât în ţară, cât şi în străinătate. Schimbarea întregului sistem IT sau modernizarea actualului sistem sunt alte proiecte costisitoare aflate pe lista de priorităţi.

La o primă vedere, CEC ar avea nevoie de circa 100 de milioane de euro pentru a-şi realiza toate aceste planuri, iar prezenţa unei instituţii precum BERD în acţionariatul său poate reprezenta cea mai bună soluţie pentru asigurarea acestor fonduri. Problema care se pune acum este legată de rapiditatea cu care se vor derula negocierile, întrucât, după acceptul iniţial, BERD va trebui să traverseze un proces de „due diligence“, care durează între trei şi cinci luni. Pe de altă parte, la întrunirea anuală a BERD, care va avea loc la Kiev în luna mai, va fi ales noul preşedinte al instituţiei. Cum Jean Lemièrre a anunţat că nu va mai candida a treia oară pentru fotoliul ocupat actualmente, este posibil ca procesul de implicare a instituţiei financiare în acţionariatul CEC să fie încetinit. Numărul doi din Ministerul Finanţelor din Germania, Thomas Mirow, şi-a depus deja candidatura pentru preşedinţia BERD.

Infuzie de capital

52 milioane de euro costă procesul de rebranding şi specializarea angajaţilor CEC. Alţi bani de care are nevoie banca sunt destinaţi sistemului IT, care trebuie fie înlocuit complet, fie modernizat.

Azi la CEC un leu depui…

• Cel puţin cinci ani nu se poate vorbi de privatizare la CEC în condiţiile în care acordul pe care statul român doreşte să-l semneze cu BERD ar fi pe termen lung, de 5-7 ani. Intrarea BERD în acţionariatul CEC este legată direct de obţinerea de finanţări.

• Marele atu al Casei de Consemnaţiuni este dat de reţeaua naţională formată din circa 1.400 de unităţi, situate în toate colţurile ţării. În primele nouă luni din 2007, CEC a avut un profit net de aproximativ 21 de milioane de euro, în creştere cu 112% faţă de perioada similară a anului trecut.

• Tot în primele nouă luni de anul trecut, activele băncii au crescut cu 45,1%,  la 2,7 miliarde de euro, iar profitul brut a urcat la 82,6 milioane lei, cu 79% mai mult decât la sfârşitul anului anterior.