Privatizarea Electroputere intra in repriza a saptea

In urma cu cateva luni, premierul Calin Popescu Tariceanu spunea la Craiova, cu destula convingere, ca Electroputere se va vinde numai unui investitor puternic si ca AVAS va pregati o strategie de vanzare pe bucati, adica pe fabricile componente. Acum, insa, directorul general Cornel Mondea afirma ca intreprinderea va fi scoasa la privatizare ca un intreg, decizia fiind luata dupa discutii repetate cu AVAS. Cu toate acestea, pana acum si-au depus scrisori de intentie companii care a



In urma cu cateva luni, premierul Calin Popescu Tariceanu spunea la Craiova, cu destula convingere, ca Electroputere se va vinde numai unui investitor puternic si ca AVAS va pregati o strategie de vanzare pe bucati, adica pe fabricile componente. Acum, insa, directorul general Cornel Mondea afirma ca intreprinderea va fi scoasa la privatizare ca un intreg, decizia fiind luata dupa discutii repetate cu AVAS.

Cu toate acestea, pana acum si-au depus scrisori de intentie companii care ar dori numai fabrici componente ale Electroputere. Spre exemplu, Bombardier Suedia este interesata de fabrica de locomotive si de cea de motoare. Pe de alta parte, Asociatia Salariatilor din societate (ELPAS) ar vrea fabricile de aparataj, motoare electrice rotative, precum si sectiile mecanic-sef, turnatorie, scularie. In acelasi timp, ELPAS si-a anuntat intentia de a negocia preluarea intregii societati intr-un consortiu cu unul sau mai multi investitori, cel mai probabil intr-un parteneriat cu Bombardier. Pe lista pretendentilor nu se regasesc insa General Motors sau General Electric, ale caror nume au fost candva vehiculate in legatura cu privatizarea societatii. Liderul sindical Aurel Bojenoiu sustine ca aceste companii ar fi interesate doar sa faca afaceri cu Electroputere, nu si sa cumpere pachetul majoritar de actiuni.



Intre timp, situatia economico-financiara a societatii craiovene se inrautateste pe zi ce trece. Salariile celor aproape 3.200 de angajati au inceput sa intarzie, dar si mai grav este ca au aparut amanari in contractele pe care societatea le are in derulare. Directorul general spune ca intarzierile au la baza conditii obiective: “A fost o criza de tabla silicioasa pe piata mondiala si trebuie sa importam tocmai din China. Am avut probleme si cu livrarea produselor, din cauza inundatiilor care au ingreunat transportul pe calea ferata”. Sindicatul crede ca explicatia tuturor neregulilor aparute tine de calitatea manageriala. “Proprietarul nu are nici un punct de vedere la sfarsitul fiecarui an cu privire la calitatea actului managaerial, motiv pentru care nimeni nu se asteapta sa fie schimbat”, spune liderul Sindicatului Liber din Electroputere, Aurel Bojenoiu. Acesta a atras atentia AVAS ca, in forma actuala de organizare a societatii, nu se poate pune problema atingerii de performante economico-financiare, “cu o conducere lipsita de competitivitate si cu salariati batrani”. Media de varsta in uzinele Electroputere este de 50 de ani, nu s-au facut retehnologizari din 1990 incoace si nu exista programe de instruire sau recalificare. Singurul stimulent pentru miile de angajati a fost o majorare de 10% a salariului pe 2005, fapt ce a ridicat salariul mediu pe fabrica la zece milioane de lei vechi. Fondul de salarii necesar depaseste orice inchipuire: 1,5 milioane de euro pe luna, bani pe care fabrica ii obtine cu greu. Chiar si unul dintre ofertantii seriosi pentru doua fabrici componente ale Electroputere, compania Bombardier, considera ca numarul mare de salariati este un inconvenient. Ca atare, AVAS a dispus, printre altele, ca luna aceasta sa fie disponibilizati circa 400 de angajati.

Exportul creste, dar in van

In ciuda unor contracte puternice de export, Electroputere Craiova inregistreaza pierderi din 2000 incoace, atat din exploatare, cat si din operatiunile financiare. In 2004, cifra de afaceri a societatii a fost de 1.729,9 miliarde de lei vechi, din care exportul a fost de 797,9 miliarde lei. Pierderea neta la finele anului trecut a fost de 169,5 miliarde de lei. Pe primele opt luni ale acestui an, uzina a inregistrat deja o pierdere de 17 milioane RON (170 de miliarde de lei vechi), la o cifra de afaceri de 111,4 milioane RON (1.114 miliarde lei vechi). Managerul general Cornel Mondea explica pierderile prin aceeea ca societatea “continua sa duca o politica sociala, si nu una economica” si pentru ca importa prea multe materiale pe care nu le gaseste pe piata interna. “Daca nu aveam export, eram inchisi de mult”, afirma Mondea. Iar exportul a crescut anul acesta, dar in zadar, pentru ca situatia generala a societatii nu este mai buna. Pe intregul an 2005, contractele totale ale Electroputere Craiova sunt de 241 milioane RON (2.410 miliarde de lei vechi), din care 150 milioane RON ar reprezenta exporturile. In acest moment, compania livreaza pe piata externa transformatoare de mare putere (in Grecia, Iordania si Malaiezia), motoare de mare precizie (in Italia si SUA), precum si locomotive in cadrul contractului de 22 milioane de euro cu General Motors, acord care se intinde pe mai multi ani.

CINE SUNT PRETENDENTII

Pentru preluarea Electroputere, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a primit, in luna mai a acestui an, scrisori de intentie din partea consortiului Electromec/DAB din Grecia, a gruparii Serviciile Comerciale Romane/ Telemenia Ltd. Israel/Konear Electroindustry Croatia, precum si din partea companiilor Horvath Holding Investment Co. Inc. din Ungaria, respectiv Siemens SRL Romania. De asemenea, asociatia ELPAS si-a exprimat intentia de a participa la privatizare intr-un consortiu cu unul sau mai multi potentiali investitori. Strategia de privatizare a societatii craiovene urma sa fie stabilita pe baza continutului scrisorilor de intentie.

Arieratele trag in jos UZINA

• Electroputere are datorii istorice care au depasit 1.000 de miliarde de lei vechi. Din aceasta suma, debitele propriu-zise sunt de 474 de miliarde lei, iar penalitatile depasesc 595 de miliarde lei. Alte 777 de miliarde lei sunt restante catre bugetul de stat (cu tot cu penalitati), 160 de miliarde lei catre bugetul asigurarilor sociale, 40 de miliarde lei sunt datorii catre bugetul local, iar 91 de miliarde lei catre creditorii comerciali.


• Uzina functioneaza din anul 1994 intr-o structura de tip holding cu opt centre de profit, patru fabrici si patru divizii. Cele patru fabrici sunt: Aparataj elctric de medie si inalta tensiune, Masini electrice rotative, Transformatoare de putere, Vehicule feroviare si urbane. Diviziile se impart in: Scule, dispozitive, verificatoare si produse de mecanica fina, Piese turnate si forjate, Producerea, repararea si modernizarea utilajelor electrotehnice, plus ultima divizie de Servicii generale (aprovizionare, transporturi, depozitare, laboratoare, paza etc.).