In absenta unor premiere cinematografice autohtone, ordinul poate fi considerat un eveniment in lumea cenusie a cinematografiei romanesti. Conceptul de privatizare, pus la punct de conducerea RADEF cu sprijinul Agentiei Romane de Dezvoltare, urmareste crearea unor structuri favorabile atragerii capitalului privat in domeniul exploatarii filmelor.
Acest proces este proiectat in doua etape. Prima a debutat cu ordinul Oficiului National al Cinematografiei (ONC). Actul prevede posibilitatea vanzarii prin negociere directa a activelor utilizate in baza unor contracte de inchiriere, de locatie de gestiune sau de asociere in participatiune sau, dupa caz, transformarea acestora in contracte de leasing imobiliar. Cum se traduce aceasta initiativa? Incepand cu 1991, RADEF a incheiat astfel de contracte cu diferiti intreprinzatori care au desfasurat in unele sali alte activitati decat cele din sfera cinematografie (discoteci, bingo etc.) Prin acest ordin, RADEF le ofera posibilitatea acestor intreprinzatori privati sa cumpere salile „cu banii jos” sau prin leasing. Sunt vizate aproximativ 100 de sali din tara – RADEF are in patrimoniu aproximativ 400 de cinematografe – pentru care, in prezent, se afla in derulare contracte de inchiriere, de locatie de gestiune sau de asociere in participatiune. „Aceste sali nu sunt profitabile pentru film”, subliniaza Agneta Varnitchi, sef Serviciu Patrimoniu din RADEF. Dar nu orice titular de contract va putea fi un posibil cumparator. Sunt vizati numai acei titulari care nu au litigii cu regia si care au efectuat investitii in activele pe care le utilizeaza reprezentand mai mult de 15% din valoarea acestor active.
In cazul in care titularul nu este interesat de oferta pe care i-o face regia, contractul sau se va derula in continuare pana la expirare, fara nici o constrangere. Proiectata vanzare se va face sala cu sala, dupa ce fiecare spatiu in parte va fi evaluat de o societate specializata desemnata printr-o licitatie. Daca noul proprietar va pastra sau nu proiectia de film, asta depinde numai de contractul negociat cu regia.
A doua etapa, preconizata sa inceapa in vara acestui an, va consta in transformarea RADEF in companie nationala. Simultan cu aceasta transformare va demara si pregatirea procesului de vanzare a celorlalte 300 de sali valide pentru proiectia de cinema. Pentru aceasta va fi desemnat un consultant, prin licitatie publica.
Actiunea va fi finantata cu fonduri PHARE. „Consultantul va avea rolul de a atrage investitori straini. Pe aceste sali va fi „bataia pestelui”, spune Stere Gulea, presedintele ONC. Dar compania nationala nu va vinde toate cele 300 de sali, isi va rezerva dreptul sa-si pastreze in exploatare cateva cinematografe.”
Stere Gulea nu risca sa faca pronosticuri referitoare la data cand se vor incheia cele doua etape. „Este un proces extrem de complicat. Eu sper, din toata inima, ca lucrurile sa nu treneze.”
Daca privatizarea cinematografelor a inceput la nivelul bunelor intentii, nu acelasi lucru se poate spune despre „marfurile” romanesti care asteapta sa fie „vandute” in salile de cinema. In perioada 1998-1999, nu mai putin de 19 proiecte de filme artistice au castigat concursurile pentru acordarea de credite de dezvoltare. Doar unul singur a iesit pe piata. Dintre acestea, sase filme nici nu au fost contractate, deci au ramas in faza de scenariu. La trei filme, „Marfa si banii”, „Allegro Allarmante” si „Sexi Harem Ada Kaleh”, s-au semnalat nereguli grave in derularea creditelor acordate de ONC. La randul sau, Rofilm, producatorul celor trei filme, l-a acuzat recent pe Stere Gulea ca el insusi ar fi blocat cele trei productii.
Seful ONC spune cu jumatate de glas ca oficiul nu va renunta in acest an sa organizeze concursuri pentru acordarea de credite, dar castigatorii vor fi obligati sa prezinte garantii solide pentru a obtine credite de la ONC. Asta inseamna o modificare a legii.
Despre datoriile pe care posturile de televiziune le au la ONC pentru neplata taxei de cinematografie, Stere Gulea spune ca in cazul Pro TV si Antena 1 s-a ajuns la o intelegere. Cele doua posturi s-au angajat sa plateasca datoriile in rate lunare. Spre deosebire de fostul presedinte ONC, Radu Gabrea, care a „bagat frica in oasele” televiziunilor rau-platnice, Stere Gulea pare mai intelegator si mai dispus la negocieri.